Vor fi plătiţi pentru a nu se mai droga. Statul care a luat o astfel de decizie pentru dependenţii de droguri

California ar putea deveni primul stat american care îi va plăti pe dependenții de droguri pentru a nu se mai droga, relatează The Independent.

După ce, numărul de decese din caza supradozei de droguri a crescut considerabil, autoritățile californiene încearcă ceva radical: vor ca statul să fie primul care să plătească oamenii pentru a rămâne sobri.

Guvernul federal face acest lucru de ani de zile cu veteranii din armată, iar cercetările arată că aceasta este una dintre cele mai eficiente modalități de a-i face pe oameni să renunțe la consumul de droguri precum cocaina și metamfetamina, stimulente pentru care nu există tratamente farmaceutice disponibile.

Funcționează în felul următor: Oamenii primesc mici stimulente sau plăți pentru fiecare test de droguri negativ pe o perioadă de timp. Majoritatea persoanelor care finalizează programul de tratament fără niciun test pozitiv pot câștiga câteva sute de dolari.

Se numește „gestionare a situațiilor neprevăzute”, iar guvernatorul Gavin Newsom a cerut guvernului federal permisiunea de a folosi banii din impozite pentru a o plăti prin intermediul Medicaid, programul comun al statului și al guvernului federal de asigurări de sănătate pentru persoanele defavorizate și cu handicap, care acoperă aproape 14 milioane de persoane din California.

#platiti #California #Droguri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.