„Vot istoric”. Opoziția și majoritatea parlamentară au votat în lectura a doua modificarea Constituției

Deputații Parlamentului au votat în lectura a II procedura de modificare a Constituției în partea ce ține de reforma justiției. Este vorba de un proiect de lege privind numirea judecătorilor în funcție, imunitatea de care beneficiază aceștia, numirea președintelui interimar al CSJ, a vicepreședintelui etc. Inițiativa legislativă a fost votată cu 86 de voturi ale deputaților PAS și cei din opoziției BCS, Fracțiunea Șor abținându-se de la votul acestui subiect, scrie Realitatea.md.

Proiectul se referă la termenul inițial de numire a judecătorilor și selectarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție și, totodată, concretizează rolul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în procesul de autoadministrare a sistemului judecătoresc, componenței și competențelor acestuia.

Una din intervențiile propuse se referă la excluderea termenului inițial de 5 ani de numire a judecătorilor, prevăzut la art. 116 din Constituție. Astfel, judecătorii instanțelor judecătorești ar urma să fie numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Președintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către CSM.

De asemenea, se urmărește uniformizarea procedurilor de numire a judecătorilor în toate instanțele judecătorești din țară, indiferent de nivelul acestora, inclusiv ai Curții Supreme de Justiție (CSJ). Se propune ca judecătorii CSJ să fie numiți în funcție similar judecătorilor din curțile de apel și judecătorii, adică de către președintele Republicii Moldova la propunerea CSM și nu de către Parlament. Această modificare ar urma să reducă influența factorilor politici asupra procedurii de numire a judecătorilor.

„Respectiv, excluderea cerinței deținerii vechimii în funcția de judecător de cel puțin 10 ani de către președintele, vicepreședinții și judecătorii CSJ are ca scop obținerea calității de judecător la CSJ și a persoanelor cu o vechime în funcție alta decât cea de judecător, pentru excluderea corporativitații în cadrul CSJ”, se arată în nota informativă la proiect.

Totodată, proiectul vine cu o completare la reglementarea imunității funcționale a judecătorilor. Aceștia vor avea imunitate funcțională doar în condițiile legii.

De asemenea, se propune completarea Constituției cu un articol nou care va reglementa expres faptul că, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței autorității judecătorești.

Proiectul mai prevede excluderea procurorului general și a ministrului Justiției din componența CSM. Acesta va fi constituit din 12 membri: 6 membri din rândul judecătorilor și 6 – din rândul non-judecătorilor, aleși de către Parlament.

O altă modificare propusă se referă la durata mandatului membrilor CSM, care va constitui 6 ani.

În partea ce ține de concretizarea atribuțiilor CSM, prin intermediul proiectului se propune stipularea expresă a faptului că CSM trebuie să fie consultat obligatoriu în procesul elaborării, examinării, aprobării și modificării bugetului de stat în partea ce ține de alocarea mijloacelor financiare destinate instanțelor judecătorești și este în drept să prezinte amendamente la actele remise pentru consultare.

Proiectul de lege pentru modificarea Constituției a fost elaborat și aprobat de Guvern pe 30 septembrie 2020, fiind înregistrat la Parlamentul de legislatura a X-a pe 10 decembrie același an. Documentul a fost elaborat întru realizarea Planului Național de acțiuni pentru implementarea Acordului de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. Legea ar urma să intre în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

#constitutie #modificare #vot

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.