Vrem independență energetică, dar Moldovagaz rămâne cel mai mare furnizor de gaze încă cel puțin trei ani

Moldovagaz rămâne cel mai mare importator și furnizor de gaze naturale încă cel puțin trei ani. Or, ANRE planifică de a institui operatorului obligația de serviciu public de furnizare de ultimă opțiune pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

” În interesul economic general, în legătură cu asigurarea securității aprovizionării cu gaze naturale, continuitatea, calitatea şi preţurile furnizărilor, obligația de serviciu public de furnizare de ultimă opțiune a gazelor naturale, urmează a fi impusă unor furnizori care dispun de capacități suficiente pentru asigurarea temporară a cerințelor consumatorilor, care au rămas fără furnizor. Obligația de serviciu public de furnizare de ultimă opțiune pe întreg teritoriul Republicii Moldova, urmează a fi impusă Moldovagaz, pentru un termen de 3 ani”, se arată în informația ANRE.

La momentul actual, în Republica Moldova sunt înregistrați 26 titulari de licențe pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale, din care doar 12 sunt activi.

Datele statistice relevă că, SA „Moldovagaz” furnizează gaze naturale către 706553 consumatori finali, ceea ce constituie aproximativ 97,3% din totalul consumatorilor din Republica Moldova. Totodată, SA „Moldovagaz” reprezintă unicul importator de gaze naturale în Republica Moldova, acestea fiind procurate de la S.A.D. „Gazprom” din Federația Rusă în volum de 1126,3 mil. m3 și SA „CIS GAZ” din România în volum de 0,6 mil.m3 . În anul 2020 volumul total de gaze naturale procurate de SA „Moldovagaz” a constituit 1127,0 mil. m3. Din totalul volumelor importate 1008,5 mil. m 3 au fost furnizate de SA „Moldovagaz” către consumatorii săi finali, și doar 118,5 mil. m3 sau 11% au fost furnizate de alți furnizări către consumatorii săi finali.

Sursa foto: ANRE

În unele localități din raionul Cantemir sunt utilizate și gazele naturale autohtone, însă, volumele extrase și furnizate sunt insignifiante, circa 0.1 mil. m3, ne fiind suficiente nici pentru localitățile respective în sezonul rece al anului. În situația dată pentru toți ceilalți 12 titulari de licențe care desfășoară activitatea de furnizare a gazelor naturale, SA „Moldovagaz” reprezintă unicul furnizor de la care aceștia procură gazele naturale.

Moldova vrea să scape de dependența de Gazprom

Republica Moldova a anunțat de nenumărate ori că intenționează să-și diversifice sursele de aprovizionare cu gaze. În acest sens a fost construit gazoductul Iași-Ungheni cu prelungirea până la Chișinău. Conducta era o sursă alternativă față de monopolul Gazprom și al companiei fiice Moldovagaz. În noile împrejurări gazele rusești nu ar mai veni prin Ucraina, ci prin România. Gazoductul Iași-Ungheni cu prelungirea acestuia până în suburbiile Chișinăului a fost finalizat în august anul trecut, dar rămâne nefolosit până în prezent, din cauza unor probleme tehnice pe teritoriul României, dau asigurări decidenți de la Chișinău. Însă surpriza a venit chiar de la Ion Sterian, directorul Transgaz, care a declarat că din 1 octombrie prin conducta Iași-Ungheni-Chișinău ar putea curge gaze rusești.

#conductă #gaz #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.