Vremurile cumplite cu prețurile ridicate la resursele energetice au redus importurile cu aproape 14%

Conform datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, în prima jumătate a anului 2023, Moldova a înregistrat o reducere a importurilor de resurse energetice și energie electrică în termeni valorici cu 13,7%, ajungând la 933,39 milioane de dolari, comparativ cu aceeași perioadă din 2022.

În trimestrul al doilea al anului 2023, importurile de resurse energetice și energie electrică au totalizat 327,9 milioane de dolari, înregistrând o scădere semnificativă de 39,9% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această scădere a fost determinată în principal de diminuarea prețurilor la carburanți pe piețele internaționale.

Potrivit datelor BNM, importurile de motorină în termeni valorici au scăzut cu 26,6% în trimestrul al doilea al anului 2023, trecând de la 301,62 milioane de dolari la 221,51 milioane de dolari, în ciuda unei creșteri de 16,8% în termeni fizici. Importurile de benzină au înregistrat o scădere de 30,5% în termeni monetari, de la 87,33 milioane de dolari la 60,69 milioane de dolari, în timp ce volumul fizic al importurilor a scăzut cu 5,1%.

Importul de gaze naturale a cunoscut o reducere semnificativă în trimestrul al doilea al anului 2023, scăzând de 14 ori în termeni valorici, de la 99,48 milioane de dolari la 7,09 milioane de dolari, iar în termeni fizici a înregistrat o scădere de 14,8 ori. Această scădere este explicată de consumul gradual în primele două trimestre ale anului 2023 a rezervelor de gaze naturale achiziționate în trimestrul patru al anului 2022 și depozitate în Ucraina.

În același timp, importurile de cărbune și păcură au înregistrat scăderi semnificative în termeni valorici și fizici în trimestrul al doilea al anului 2023. Importurile de energie electrică au scăzut cu 25,2% în aceeași perioadă.

În ansamblu, datele indică o evoluție semnificativă a importurilor de resurse energetice și energie electrică în prima jumătate a anului 2023, reflectând schimbările de pe piețele internaționale și ajustările în consumul de energie al țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#importuri #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.