Un afacerist din Moldova, cu mai mulți giganți globali, vrea să construiască un terminal de bitum la Constanța

24 Oct. 2023, 16:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Oct. 2023, 16:47 // Actual //  bani.md

Oil Terminal, operatorul terminalului petrolier din portul Constanța, a primit scrisori de intenție din partea a 6 potențiali investitori interesați să se asocieze cu compania românească de stat pentru construirea unei facilități de depozitare și manipulare a bitumului pe un amplasament al Oil Terminal,potrivit infromațiilor Bursei de Valori București.

Printre companiile care au depus oferte indicative se numără:

  1. Takida Terminal SRL: Un angrosist de combustibili înființat anul trecut și controlat de omul de afaceri Constantin Leonov, din Republica Moldova.
  2. Euronova Energies SA: Un trader de țiței și produse petroliere înregistrat în Elveția, care este client al Oil Terminal.
  3. Frial SA: Un operator logistic și de depozitare din Portul Constanța, controlat indirect și condus de omul de afaceri libanez Fouad Khayat.
  4. OMV Petrom: O mare companie petrolieră și gazieră din România.
  5. Trafigura Pte. Ltd.: Divizia din Singapore a gigantului omonim al tradingului de mărfuri.
  6. Vitaro Energy SRL: O subsidiară românească a conglomeratului de trading de mărfuri Vitol.

Oil Terminal a anunțat anterior că dorește să construiască un terminal de bitum pe un amplasament propriu și că caută parteneri pentru acest proiect din cauza limitărilor financiare.

Proiectul ar urma să fie desfășurat în incinta Portului Constanța și are ca scop dezvoltarea facilităților de manipulare și depozitare a bitumului. Scrisorile de intenție primite vor fi analizate, iar ulterior vor fi propuse oferte ferme pentru aprobare Adunării Generale a Acționarilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.