„What the Duck is a Startup?”: Creatorii de conținut au devenit investitori pentru o seară

Cincisprezece influenceri și creatori de conținut din Republica Moldova au fost investitori pentru o seară și au ales, simbolic, startup-urile locale în care și-ar investi banii, în cadrul unui pitch privat organizat înainte de Startup Moldova Summit 2026.

Sub titlul „What the Duck is a Startup?”, evenimentul organizat de Echipa Startup Moldova Summit 2026, a reunit 15 influenceri și formatori de opinie din Moldova, printre care Anastasia Slacfenco, Natalia Melnic, Elisoa Cynthia, Alexei Chislaru, Dumitru Talmazan, Elena Karafizi și Mirela Urușciuc, cu aproximativ 40 de fondatori, builders și membri ai comunității tech locale.

Influencerii – investitori pentru o seară

Formatul a fost unul neconvențional: la intrare, fiecare participant a primit bancnote fictive în valoare de 300.000 de dolari și misiunea să identifice startup-ul care îi convinge cel mai mult prin claritatea ideii și impactul asupra comunității. Fondatorii au avut la dispoziție două ore pentru conversații directe, fără prezentări formale și fără slide-uri.

Evenimentul a culminat cu „Pitch pe taburetcă”: o sesiune finală în care fondatorii au avut 60 de secunde fiecare pentru a convinge publicul să investească banii rămași în ideea lor. Cele trei startup-uri care au atras cele mai mari investiții fictive din partea influencerilor au fost:

Clon – un startup care își propune să cloneze angajații și să automatizeze sarcinile cu ajutorul inteligenței artificiale.
Magic Wish – platformă dedicată organizării și îndeplinirii dorințelor personale, transformând fiecare vis într-o experiență concretă.
Respiro conectează persoanele care au nevoie de suport cu psihologi și psihoterapeuți experimentați, totul printr-o platformă online accesibilă.

Câteva păreri colectate după eveniment

Reacțiile participanților au surprins prin spontaneitate și autenticitate.

„Foarte nice comunitate. Așa colorată, deschisă, sociabilă. Uimitor să vii la un event în afara bulei tale și totuși să găsești cu cine să vorbești preț de câteva ore”, a declarat Mirela Urușciuc

„A fost neașteptat de interesant și distractiv. Am plecat inspirată”, a adăugat Alina Lisenco.

Rodion Tuluc a mărturisit că planificase să stea 20 de minute și a rămas două ore: „Comunitatea și felul în care ei gândesc produsele lor m-a uimit.”

Rezultatul concret al serii: toți cei 15 influenceri prezenți au confirmat participarea la Startup Moldova Summit 2026, pe 22 aprilie la Arena Chișinău.

Warm-up pentru 22 aprilie

„What the Duck is a Startup?” precede Startup Moldova Summit 2026, eveniment care va avea loc pe 22 aprilie la Arena Chișinău și va reuni 2000 de participanți, 100+ speakeri și investitori internaționali, workshopuri practice și oportunități de networking pentru fondatori, profesioniști și exploratori curioși despre viitorul economiei și pieței muncii.

Află ce înseamnă cu adevărat un startup la Startup Moldova Summit 2026!

Ia-ți biletul acum, în curând prețurile cresc: https://sms26.md

Despre Startup Moldova Summit

Startup Moldova Summit este cel mai mare eveniment de antreprenoriat și inovație din Republica Moldova, organizat de Startup Moldova Foundation. Ediția 2026 are loc pe 22 aprilie la Arena Chișinău, sub tema „Born in Moldova. Built for the World.”

#startupuri #investitori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autorizarea obligatorie a furnizorilor, capital minim de până la 150 000 de euro, amenzi de până la 15% din cifra de afaceri și reguli stricte pentru protecția investitorilor – sunt principalele schimbări prevăzute într-un proiect de lege privind piața criptoactivelor, supus consultărilor publice.

Documentul, elaborat de Banca Națională a Moldovei și promovat de Ministerul Finanțelor, propune pentru prima dată un cadru legal complet pentru acest sector, în contextul în care, în prezent, activitățile legate de criptoactive sunt în mare parte interzise sau limitate.

Proiectul stabilește reguli clare pentru oferta publică și tranzacționarea criptoactivelor, dar și pentru activitatea furnizorilor de servicii. Aceștia vor putea activa doar în baza unei autorizații și vor trebui să respecte cerințe prudențiale, inclusiv capital minim între 50 000 și 150 000 de euro, în funcție de serviciile prestate.

Totodată, legea introduce obligații stricte privind protecția clienților: companiile vor fi obligate să păstreze activele utilizatorilor separat de cele proprii, să implementeze sisteme de control intern și să informeze corect investitorii despre riscuri.

Pentru prima dată, sunt definite clar tipurile de criptoactive: tokenuri de monedă electronică, tokenuri raportate la active și alte criptoactive. În cazul tokenurilor raportate la active, emitenții vor trebui să dețină rezerve suficiente pentru a acoperi obligațiile față de deținători și să asigure dreptul de răscumpărare, inclusiv menținerea unui nivel minim de capital de circa 350 000 de euro.

Un element central al proiectului este introducerea „cărții albe”, un document obligatoriu care trebuie publicat înainte de lansarea unui criptoactiv. Acesta va conține informații detaliate despre proiect, tehnologie, riscuri și drepturile investitorilor, fiind menit să crească transparența și să reducă riscurile de fraudă.

De asemenea, sunt stabilite reguli pentru ofertele publice, inclusiv praguri clare: ofertele care nu depășesc 1 milion de euro într-un interval de 12 luni sau cele adresate unui număr limitat de persoane pot beneficia de condiții simplificate.

Supravegherea pieței va fi asigurată de Comisia Națională a Pieței Financiare și Banca Națională a Moldovei. CNPF va avea rolul principal de monitorizare, iar BNM va interveni în special în cazul tokenurilor de monedă electronică emise de instituții financiare.

Proiectul prevede și măsuri ferme pentru prevenirea abuzurilor de piață. Manipularea prețurilor și utilizarea informațiilor privilegiate vor fi interzise, iar entitățile vor trebui să implementeze mecanisme de detectare și raportare a tranzacțiilor suspecte.

Pentru încălcarea prevederilor sunt prevăzute sancțiuni severe – de la avertismente și retragerea autorizației până la amenzi de milioane de euro. În cazul companiilor, sancțiunile pot ajunge până la 15% din cifra de afaceri anuală, ceea ce reflectă nivelul ridicat de responsabilitate impus participanților la piață.

Inițiativa vine în contextul angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană, care prevăd alinierea legislației la Regulamentul european MiCA până în decembrie 2026 și implementarea cadrului complet până în 2027.

Autoritățile susțin că noul cadru va permite dezvoltarea controlată a pieței criptoactivelor, va reduce riscurile de spălare a banilor și va crește încrederea investitorilor, transformând un sector până acum restricționat într-unul reglementat și funcțional.