Xi Jinping îl pune pe Putin în scaunul din spate: China îi dă o lovitură Rusiei de teama represaliilor SUA

18 Apr. 2024, 07:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Apr. 2024, 07:33 // Actual //  bani.md

Dacă anunțul privind prietenia ”fără limite” dintre Rusia și China a făcut valuri la vremea respectivă, iată că relația dintre Xi Jinping și Vladimir Putin capătă alte accente, iar liderul de la Beijing îl pune pe președintele rus în scaunul din spate. China îi dă o lovitură Rusiei, prin faptul că exporturile sale au scăzut de teama represaliilor Statelor Unite.

Exporturile Chinei către Rusia au coborât în martie, prima scădere an la an de la jumătatea anului 2022, pe fondul amenințărilor tot mai mari ale SUA de sancțiuni împotriva Beijingului, dacă mărfurile vor ajuta invazia Moscovei în Ucraina, potrivit unei analize din Bloomberg.

Președintele Vladimir Putin ar putea ridica necesitatea de a spori volumul comerțului în cadrul discuțiilor cu liderul chinez Xi Jinping, atunci când va vizita China luna viitoare.

Exporturile Chinei către Rusia au scăzut cu aproape 16% în martie 2024 față de un an mai devreme, potrivit datelor vamale chineze. Acest lucru are loc pe măsură ce Rusia se confruntă cu dificultăți din ce în ce mai adânci în ceea ce privește plățile internaționale, în general, pe fondul unui risc crescut de sancțiuni secundare ale SUA pentru bănci și întreprinderi acuzate că au ajutat invazia Ucrainei de către Moscova.

Comerțul dintre Rusia și China a atins anul trecut un record de 240 de miliarde de dolari, cauzat de importurile chinezești de petrol rusesc și de exporturile de mașini, echipamente industriale și electronice.

Comerțul Turciei cu Rusia se împotmolește, de asemenea, sub presiunea sancțiunilor, lovind o linie cheie de aprovizionare pentru Moscova despre care SUA și Uniunea Europeană spun că își alimentează mașina de război.

Importurile totale din Rusia în martie s-au redus cu 18% în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Băncii Rusiei.

Semnalarea mai puternică a SUA cu privire la riscurile sancțiunilor secundare legate de Rusia „înseamnă că reglementarea comerțului durează mai mult și importatorii Rusiei trebuie să se bazeze din ce în ce mai mult pe națiunile din Asia Centrală pentru a facilita acest comerț”, a spus economistul Alexander Isakov.

Moscova și Beijingul au declarat o prietenie „fără limite”, care a ajutat până acum Rusia să înfrunte sancțiuni internaționale fără precedent de când Putin a ordonat invazia din februarie 2022. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că cele două părți au convenit să lucreze la „contracararea dublă” a SUA și a aliaților săi în cadrul discuțiilor cu omologul său chinez Wang Yi, la Beijing, săptămâna trecută.

Ads

Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a fost, de asemenea, săptămâna trecută în China și a avertizat cu privire la „consecințele semnificative” pentru băncile și exportatorii chinezi dacă vor întări capacitatea militară a Rusiei, spunând că „se vor expune riscului de sancțiuni americane” dacă o vor face.

Acest lucru a venit la câteva zile după ce președintele american Joe Biden și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „sprijinul Chinei pentru baza industrială de apărare a Rusiei” într-un apel telefonic cu Xi Jinping.

În decembrie, Departamentul de Trezorerie a anunțat că va impune sancțiuni secundare băncilor care facilitează tranzacțiile în care Rusia achiziționează semiconductori, rulmenți cu bile și alte echipamente necesare armatei sale – chiar dacă nu știu că fac acest lucru. Băncile de stat ale Chinei au înăsprit restricțiile la finanțarea clienților ruși după ce SUA au autorizat sancțiuni secundare, au declarat persoane familiare în ianuarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Mart. 2026, 17:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
02 Mart. 2026, 17:08 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!