Zaman hayır olsun! În Moldova a fost inițiat un proiect pentru păstrarea limbii și culturii găgăuze

Zaman hayır olsun(bună ziua). Institutul pentru inițiative strategice a desfășurat prima întâlnire a platformei pentru promovarea studierii limbii române și găgăuze în UTA Găgăuzia. Întâlnire a fost desfășurată în cadrul proiectului „Promovarea coeziunii sociale în Moldova prin studierea limbii găgăuze și române în UTA Găgăuzia”.

Finanțarea acestui proiect este oferită de Ambasada Regatului Țărilor de Jos și Fundația Soros Moldova, scopul principal al proiectului fiind de a sprijini păstrarea limbii și culturii găgăuze, dar și implicarea la maxim a locuitorilor autonomiei în procesele sociale și guvernarea țării, prin studierea limbii de stat.

La întrunirea în format online au participat reprezentanții Administrației Prezidențiale a Republicii Moldova, Bașcanul UTA Găgăuzia, deputații Parlamentului Republicii Moldova și deputații Adunării Populare din Găgăuzia, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Agenția pentru Relații Interetnice, Direcția Generală de educație din Găgăuzia, autorități locale, rectori ai universităților de stat, reprezentanții societății civile, Consiliului pentru egalitate, parteneri de dezvoltare, dar și experți locali și internaționali.

Participanții acestei întruniri au făcut un schimb de opinii privind situația generală ce ține de studierea limbii găgăuze și române în autonomia găgăuză, dar și au propus un set de recomandări pentru stimularea acestui proces. Echipa IPIS urmează să sistematizeze informația obținută pentru ca ulterior experții naționali și internaționali să înceapă elaborarea unui plan concret de acțiuni pentru promovarea educației multilingve în Găgăuzia.

#cultura gagauza #UTA Gagauzia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.