Zboruri record: cele mai lungi rute fără escală pentru pasageri din lume

Avioanele moderne permit zboruri extrem de lungi, fără a fi nevoie de opriri pentru realimentare.

Există multe rute comerciale care asigură distanţe de zbor chiar mai mari decât diametrul Pământului, distanţă egală cu 12.742 km.

Iată cele mai lungi 10 rute active în prezent, cu durate variind de la 17 la 19 ore, măsurate după lungime în zbor.

În 2025, va fi activată o nouă rută care va lega Sydney de Londra – Heathrow şi va fi cea mai lungă din lume, cu 17.020 km şi o durată de peste 20 de ore.

Distanţa este atât de lungă încât pasagerii vor vedea două răsărituri de soare în timpul călătoriei.

De asemenea, trebuie precizat faptul că zborul cel mai lung zbor, care a fost cu aproape 400 km mai lung decât cel actual, a fost cel dintre Papeete şi Paris-Charles De Gaulle, operat de Air Tahiti Nui, dar întrerupt în 2020.

Iată cele 10 rute non-stop cele mai lungi:

New York JFK-Singapore (15.332 km, 18 ore şi 50 de minute)
Newark-Singapore (15.329 km, 18 ore şi 45 de minute)
Auckland-Doha (14.526 km, 17 ore şi 15 minute)
Perth-Londra Heathrow (14.499 km, 17 ore şi 45 de minute)
Dallas/Fort Worth-Melbourne (14.468 km, 17 ore şi 35 de minute)
New York JFK-Auckland (14.209 km, 17 ore şi 30 de minute)
Auckland-Dubai (14.193 km, 17 ore şi 25 de minute)
Shenzhen-Mexico City (14.147 km, 16 ore)
Los Angeles- Singapore (14.096 km, 17 ore şi 40 de minute)
San Francisco-Bangalore (14.004 km, 17 ore şi 55 de minute)

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#record #zbor #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.