Zboruri record: cele mai lungi rute fără escală pentru pasageri din lume

Avioanele moderne permit zboruri extrem de lungi, fără a fi nevoie de opriri pentru realimentare.

Există multe rute comerciale care asigură distanţe de zbor chiar mai mari decât diametrul Pământului, distanţă egală cu 12.742 km.

Iată cele mai lungi 10 rute active în prezent, cu durate variind de la 17 la 19 ore, măsurate după lungime în zbor.

În 2025, va fi activată o nouă rută care va lega Sydney de Londra – Heathrow şi va fi cea mai lungă din lume, cu 17.020 km şi o durată de peste 20 de ore.

Distanţa este atât de lungă încât pasagerii vor vedea două răsărituri de soare în timpul călătoriei.

De asemenea, trebuie precizat faptul că zborul cel mai lung zbor, care a fost cu aproape 400 km mai lung decât cel actual, a fost cel dintre Papeete şi Paris-Charles De Gaulle, operat de Air Tahiti Nui, dar întrerupt în 2020.

Iată cele 10 rute non-stop cele mai lungi:

New York JFK-Singapore (15.332 km, 18 ore şi 50 de minute)
Newark-Singapore (15.329 km, 18 ore şi 45 de minute)
Auckland-Doha (14.526 km, 17 ore şi 15 minute)
Perth-Londra Heathrow (14.499 km, 17 ore şi 45 de minute)
Dallas/Fort Worth-Melbourne (14.468 km, 17 ore şi 35 de minute)
New York JFK-Auckland (14.209 km, 17 ore şi 30 de minute)
Auckland-Dubai (14.193 km, 17 ore şi 25 de minute)
Shenzhen-Mexico City (14.147 km, 16 ore)
Los Angeles- Singapore (14.096 km, 17 ore şi 40 de minute)
San Francisco-Bangalore (14.004 km, 17 ore şi 55 de minute)

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#record #zbor #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel global, importurile de bunuri și servicii reprezintă aproape 28% din Produsul Intern Brut (PIB) al economiilor lumii, arată datele Băncii Mondiale, care arată fluxurile enorme de mărfuri care traversează granițele anual.

În 2024, Republica Moldova s-a situat într-o poziție dependentă de importuri, cu un raport de 57% din PIB, plasându-se pe locul 55 din 175 de țări analizate. Această dependență ridicată reflectă faptul că o mare parte din bunurile și serviciile consumate în țară provin din afara granițelor, cu un deficit comercial mare și necesitatea aprovizionării externe pentru consumatori și industrie.

La polul opus, economii mici și hub-uri comerciale globalizate prezintă cele mai mari raporturi import/PIB: Hong Kong — 178% din PIB, datorită rolului său major ca centru de reexport internațional și Singapore — 144% din PIB, ca punct strategic de tranzit pentru bunuri. Alte state precum Luxemburg, San Marino sau insule mici din Caraibe și Pacific înregistrează, de asemenea, cifre peste media globală.

Dependența de importuri este un subiect important în politica externă și economică globală, pe fondul eforturilor multor țări de a-și securiza lanțurile de aprovizionare, în special pentru resurse critice cum ar fi mineralele și componentele tehnologice de înaltă performanță.