„Zburat” de la șefia Energocom pentru că a sabotat achiziția de gaz în plină criză. Despre cine este vorba

În plină criză energetică, din luna octombrie a anului trecut, mai mulți angajați de la Energocom, întreprindere de stat, au refuzat să participe la procedura de achiziție a gazelor naturale, a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Potrivit ministrului, mai mulți angajați au refuzat să participe în grupul de lucru.

Nu vrem să fim în grupul de organizare a licitației. Asta deși UE a trimis un grup de experți care să ne ajute la organizarea licitației, dar era nevoie și de angajați de la Energocom care să pregătească procesele verbale, să elaboreze termenii de referință și să plaseze anunțul”, a explicat Spînu.

Oficialul a spus, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, că angajații de la Energocom au avut la dispoziție două ore să decidă dacă participă sau nu la organizarea licitației

Am avut o ședință la Energocom și am spus, în situația de urgență în care suntem, dacă sunt persoane care nu vor să participe au două ore să își dea demisia sau să plece în concediu. A fost schimbat și directorul la acea perioadă. Unii dintre angajați care au sabotat procesul nu mai lucrează acolo”, a spus Spînu.

În octombrie 2021, după 13 ani de muncă în calitate de director general interimar la societatea Energocom (100% proprietar statul), Andrian Pritula a fost demis. Se întâmpla în plină criză a gazelor și chiar în momentul în care Energocom a fost desemnată, de autorități, drept compania ce va cumpăra de la bursă gazele necesare pentru a suplini deficitul de metan din conducte.

Pe 20 octombrie, Consiliul de Administrație al Energocom l-a numit pe Vladimir Sadovoi în funcția de director general interimar.

#Energocom #Director #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.