„Zburat” de la șefia Energocom pentru că a sabotat achiziția de gaz în plină criză. Despre cine este vorba

25 Ian. 2022, 00:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Ian. 2022, 00:19 // Actual //  bani.md

În plină criză energetică, din luna octombrie a anului trecut, mai mulți angajați de la Energocom, întreprindere de stat, au refuzat să participe la procedura de achiziție a gazelor naturale, a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Potrivit ministrului, mai mulți angajați au refuzat să participe în grupul de lucru.

Nu vrem să fim în grupul de organizare a licitației. Asta deși UE a trimis un grup de experți care să ne ajute la organizarea licitației, dar era nevoie și de angajați de la Energocom care să pregătească procesele verbale, să elaboreze termenii de referință și să plaseze anunțul”, a explicat Spînu.

Oficialul a spus, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, că angajații de la Energocom au avut la dispoziție două ore să decidă dacă participă sau nu la organizarea licitației

Am avut o ședință la Energocom și am spus, în situația de urgență în care suntem, dacă sunt persoane care nu vor să participe au două ore să își dea demisia sau să plece în concediu. A fost schimbat și directorul la acea perioadă. Unii dintre angajați care au sabotat procesul nu mai lucrează acolo”, a spus Spînu.

În octombrie 2021, după 13 ani de muncă în calitate de director general interimar la societatea Energocom (100% proprietar statul), Andrian Pritula a fost demis. Se întâmpla în plină criză a gazelor și chiar în momentul în care Energocom a fost desemnată, de autorități, drept compania ce va cumpăra de la bursă gazele necesare pentru a suplini deficitul de metan din conducte.

Pe 20 octombrie, Consiliul de Administrație al Energocom l-a numit pe Vladimir Sadovoi în funcția de director general interimar.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!