Zelenski: Rușii fac tot posibilul pentru a distruge Donbasul / Mariupol, un lagăr de concentrare în mijlocul unor ruine

30 Apr. 2022, 09:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Apr. 2022, 09:34 // Actual //  bani.md

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că este recunoscător Statelor Unite, preşedintelui Joe Biden şi Congresului pentru echivalentul celebrului program, despre care a afirmat că „a ajutat mult în lupta împotriva naziştilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”. „Sunt sigur că acum programul va ajuta Ucraina şi întreaga lume liberă să îi învingă pe urmaşii ideologici ai naziştilor”, a adăugat el. Zelenski a mai spus că, în Donbas, ruşii fac totul pentru a transforma zona într-una nelocuită.

„Dacă invadatorii ruşi reuşesc să îşi realizeze planurile, cel puţin parţial, vor avea destulă artilerie şi aeronave pentru a distruge întregul Donbas. Aşa cum au distrus Mariupolul. Oraşul, care era unul dintre cele mai dezvoltate în regiune, este doar un lagăr de concentrare în mijlocul unor ruine. Şi ordinul ocupanţilor din acea parte din Mariupol pe care din păcate încă o controlează diferă nesemnificativ de ceea ce au făcut naziştii în teritoriile ocupate din Europa de Est”, a arătat el.

Totuși, el s-a arătat optimis. „A 65-a zi a apărării noastre se apropie de sfârşit. Îi învingem pe ocupanţi în toate direcţiile în care încearcă să avanseze”, a susţinut Zelenski, în mesajul postat vineri noapte, potrivit News.ro.

Zelenski a mai afirmat că Guvernul Ucrainei a dezbătut și problema eliminării deficitului de pe piaţa de combustibil, întrucât în multe regiuni ale ţării sunt cozi şi preţuri în creştere la staţiile de carburant.
„Ocupanţii distrug în mod deliberat infrastructura pentru producţia, aprovizionarea şi depozitarea combustibilului. Rusia ne-a blocat şi porturile, aşa încât nu există soluţii imediate de a reumple deficitul. Dar oficialii guvernamentali promit că într-o săptămână, maximum două, va fi găsit un sistem de a aproviziona Ucraina cu combustibil care să prevină un deficit”.

Zelenski a adăugat că în zonele temporar ocupate din regiunea Herson, „colaboratorii spun că se pregătesc pentru o aşa-zisă trecere la zona rublei”.

„Orice încercare de a transfera teritoriul nostru în sistemul administrativ, monetar sau orice alt sistem al Rusiei va înseamna un singur lucru: Rusia însăşi va avea de suferit. Răspunsurile noastre, sancţiunile şi alte reacţii ale lumii libere la acţiunile agresive ale Rusiei nu vor întârzia”, a avertizat Zelenski.

El a mai spus că la Kiev continuă îndepărtarea molozului în locurile unde au lovit două rachete ruseşti în timpul vizitei secretarului general al ONU, Antonio Guterres. „Din păcate, o umilire atât de deliberată şi brutală a ONU de către Rusia a rămas fără un răspuns puternic”, a adăugat el.

Zelenski a transmis condoleanţe rudelor jurnalistei Vera Girici, care a murit după ce o rachetă rusească a lovit o clădire rezidenţială din Kiev, spunând că ea a devenit al 23-lea reprezentant media care şi-a pierdut viaţa de la începutul invaziei de către Rusia.

05 Sept. 2026, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:12 // Actual //  Ursu Victor

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante  prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.