10 LEI// Mihai Druță: Nu oricine poate deveni somelier. Cum se dezvoltă turismul vitivinicol în Republica Moldova

Somelierul Mihai Druță se consideră un norocos întrucât, imediat după absolvirea facultății, a avut posibilitatea să activeze în domeniul pe care l-a studiat. Astfel a descoperit lumea vinului. În 2019 a fost menționat ca fiind un degustător etalon în cadrul unui concurs mondial. Despre specificul activității de somelier, Școala de Sommelier, Asociația de Sommelier din Republica Moldova, băutura pe bază de miere „Mied”, remunerare precum și despre Mihai Druță în postura de antreprenor am vorbit în cadrul unui interviu 10 LEI realizat de Bani.md în colaborare cu RLIVE TV.

În spațiul public Mihai Druță este cunoscut ca fiind somelier și mai puțini în cunosc ca antreprenor deși a fondat Școala de Somelier din Republica Moldova, Asociația de Somelier din Republica Moldova, de asemenea, produce băutura pe bază de miere „Mied” prin care promovează vinurile din țara noastră și cultura consumului de vin. Băutura de bucură de succes pe piața externă și mai puțin în Republica Moldova, pe care o consideră mai „conservatoristă”. Cu toate acestea, își dorește ca toți moldovenii să guste cel puțin o dată un pahar de băutură care are la bază mierea.

„Analizând activitatea mea ca antreprenor observ că nu prea îmi reușește din cauza că un somelier nu tot timpul este un antreprenor de succes. Un somelier lucrează foarte mult cu oamenii, el trebuie să iubească oamenii. Un antreprenor, de asemenea, lucrează cu oamenii, dar are o altfel de gândire.”

Potrivit lui Mihai Druță, odată cu dezvoltarea sectorului vitivinicol în țara noastră, somelierii au început să fie mai solicitați și mai apreciați, remunerarea fiind pe măsură.

„Dacă e să vorbim despre bani, cu siguranță, remunerarea corespunde realităților pieței noastre. Cu siguranță orice angajat dorește să primească mai mult, iar fiecare ofertant să plătească mai puțin. Un somelier bun, care are practică și experiență în domeniu, ar putea câștiga bine, inclusiv pe anumite proiecte.” a explicat somelierul.

Cu siguranță, remunerările din Republica Moldova nu pot fi comparate cu cele de peste hotare, unde veniturile unui somelier pot fi „înmulțite și cu 10”. Acesta este și unul dintre motivele pentru care somelierii de la noi pleacă peste hotare pentru a munci.

Dacă îți dorești să lansezi o afacere în domeniul vinurilor trebuie să investești mai întâi în cunoștințe pentru a evita anumite greșeli care pot fi „fatale” pentru un business, consideră Mihai Druță.

Școala de Sommelier din Republica Moldova

Mihai Druță este și fondatorul Școlii de Sommelier din țara noastră, unde cei dornici de a descoperi lumea vinului au posibilitatea să învețe și de ce nu să profeseze în acest domeniu. Potrivit antreprenorului, cei care absolvă cursurile au posibilitatea să se angajeze la vinăriile din țara noastră. Pe durata cursurilor, participanții participă la degustări, încercând diverse vinuri pentru a dezvolta abilități de „degustator” și vizitează vinăriile.

„Nu oricine poate deveni somelier.”

În primul rând trebuie să fie dezvoltate papilele gustative;
Caracterul „Dacă ești o persoană foarte închisă poți fi un degustător foarte bun, dar nu vei fi somelier pentru că necesită interacțiune cu oamenii”;
Un somelier este un degustător de emoții.

Turismul vitivinicol din Republica Moldova

Conform spuselor lui Mihai Druță turismul vitivinicol din Republica Moldova se dezvoltă tot mai mult în ultima perioadă în special în perioada pandemiei, când tot mai mulți moldoveni au ales să descopere vinăriile din țara noastră.

De asemenea, avem tot mulți producători mici de vinuri, iar în țara noastră se dezvoltă așa numita „cultură a vinului”. În același timp, calitatea vinurilor de la noi pot fi comparate cu cele mai bune vinuri din lume, medaliile obținute la concursurile internaționale demonstrând repetat acest fapt.

În contextul războiului din țara vecină, somelierul Mihai Druță consideră că domeniul vitivinicol a fost cel mai mult afectat, întrucât există multe domenii conexe.

#somelier #Mihai Druta #Mied #turism vitivinicol #producatori de vin #10 lei #vinuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, Radu Marian, afirmă că piața imobiliară din Republica Moldova trece printr-o perioadă de ajustare, în condițiile în care populația a început să amâne achiziția locuințelor, pe fondul prețurilor ridicate.

Potrivit deputatului, datele statistice arată o temperare a cererii, ceea ce poate indica o corecție naturală a pieței. În acest context, Marian avertizează că orice intervenție dură a statului, precum plafonarea prețurilor, trebuie evitată, deoarece experiența altor țări arată că astfel de măsuri pot genera deficit de ofertă și, paradoxal, creșteri suplimentare de prețuri.

„Intervenția statului în acest domeniu trebuie făcută extrem, extrem de atent. Orice măsură agresivă riscă să ducă la mai puține locuințe pe piață și la prețuri și mai mari”, a declarat Radu Marian.

Oficialul a subliniat că problema majoră se concentrează în municipiul Chișinău, iar soluțiile avute în vedere de autorități vizează în principal creșterea ofertei. În acest sens, statul își propune o cooperare mai strânsă cu dezvoltatorii privați, prin facilitarea accesului la terenuri în jurul capitalei, accelerarea proceselor de vânzare a terenurilor publice și asigurarea conexiunilor la utilități precum apă și canalizare.

Un al doilea pilon de intervenție îl reprezintă sporirea transparenței pe piața imobiliară. Radu Marian a anunțat că se lucrează la un registru public al prețurilor, care va permite cetățenilor să vadă valorile reale ale tranzacțiilor în diferite regiuni. Totodată, este în pregătire un proiect de lege privind activitatea imobiliară, care va introduce un registru public al agenților imobiliari, inclusiv informații despre certificarea și pregătirea acestora.

Deputatul a precizat că piața este monitorizată constant de Consiliul Concurenței, pentru a identifica eventuale înțelegeri între companii, însă până în prezent nu există suficiente dovezi care să indice practici anticoncurențiale sistemice.

Referindu-se la implicarea directă a statului în construcția de locuințe, Radu Marian a declarat că nu susține această abordare. În schimb, autoritățile mizează pe parteneriate cu sectorul privat, în cadrul cărora dezvoltatorii ar putea oferi o parte din apartamente la prețuri avantajoase pentru anumite categorii sociale, în schimbul facilităților acordate de stat.

În paralel, Guvernul continuă programele de sprijin pentru cumpărarea locuințelor, precum Prima Casă Plus. Potrivit lui Radu Marian, după modificările operate în 2024, numărul solicitărilor a crescut semnificativ, iar anul trecut aproape 2.500 de gospodării au achiziționat locuințe prin acest program. Totuși, el avertizează că extinderea suplimentară a criteriilor trebuie analizată cu prudență, pentru a evita supraîncălzirea pieței.

În ceea ce privește nivelul prețurilor, deputatul a recunoscut că valoarea medie de aproximativ 1.700 de euro pe metru pătrat este ridicată, însă susține că, raportată la evoluția salariilor, accesibilitatea locuințelor nu s-a deteriorat semnificativ. „Salariul mediu a crescut de la circa 4.000 de lei în 2014 la aproape 16–17 mii de lei în prezent. Din această perspectivă, accesibilitatea chiar s-a îmbunătățit ușor comparativ cu acum 10 sau 20 de ani”, a concluzionat Radu Marian.