10 LEI// Mihai Druță: Nu oricine poate deveni somelier. Cum se dezvoltă turismul vitivinicol în Republica Moldova

Somelierul Mihai Druță se consideră un norocos întrucât, imediat după absolvirea facultății, a avut posibilitatea să activeze în domeniul pe care l-a studiat. Astfel a descoperit lumea vinului. În 2019 a fost menționat ca fiind un degustător etalon în cadrul unui concurs mondial. Despre specificul activității de somelier, Școala de Sommelier, Asociația de Sommelier din Republica Moldova, băutura pe bază de miere „Mied”, remunerare precum și despre Mihai Druță în postura de antreprenor am vorbit în cadrul unui interviu 10 LEI realizat de Bani.md în colaborare cu RLIVE TV.

În spațiul public Mihai Druță este cunoscut ca fiind somelier și mai puțini în cunosc ca antreprenor deși a fondat Școala de Somelier din Republica Moldova, Asociația de Somelier din Republica Moldova, de asemenea, produce băutura pe bază de miere „Mied” prin care promovează vinurile din țara noastră și cultura consumului de vin. Băutura de bucură de succes pe piața externă și mai puțin în Republica Moldova, pe care o consideră mai „conservatoristă”. Cu toate acestea, își dorește ca toți moldovenii să guste cel puțin o dată un pahar de băutură care are la bază mierea.

„Analizând activitatea mea ca antreprenor observ că nu prea îmi reușește din cauza că un somelier nu tot timpul este un antreprenor de succes. Un somelier lucrează foarte mult cu oamenii, el trebuie să iubească oamenii. Un antreprenor, de asemenea, lucrează cu oamenii, dar are o altfel de gândire.”

Potrivit lui Mihai Druță, odată cu dezvoltarea sectorului vitivinicol în țara noastră, somelierii au început să fie mai solicitați și mai apreciați, remunerarea fiind pe măsură.

„Dacă e să vorbim despre bani, cu siguranță, remunerarea corespunde realităților pieței noastre. Cu siguranță orice angajat dorește să primească mai mult, iar fiecare ofertant să plătească mai puțin. Un somelier bun, care are practică și experiență în domeniu, ar putea câștiga bine, inclusiv pe anumite proiecte.” a explicat somelierul.

Cu siguranță, remunerările din Republica Moldova nu pot fi comparate cu cele de peste hotare, unde veniturile unui somelier pot fi „înmulțite și cu 10”. Acesta este și unul dintre motivele pentru care somelierii de la noi pleacă peste hotare pentru a munci.

Dacă îți dorești să lansezi o afacere în domeniul vinurilor trebuie să investești mai întâi în cunoștințe pentru a evita anumite greșeli care pot fi „fatale” pentru un business, consideră Mihai Druță.

Școala de Sommelier din Republica Moldova

Mihai Druță este și fondatorul Școlii de Sommelier din țara noastră, unde cei dornici de a descoperi lumea vinului au posibilitatea să învețe și de ce nu să profeseze în acest domeniu. Potrivit antreprenorului, cei care absolvă cursurile au posibilitatea să se angajeze la vinăriile din țara noastră. Pe durata cursurilor, participanții participă la degustări, încercând diverse vinuri pentru a dezvolta abilități de „degustator” și vizitează vinăriile.

„Nu oricine poate deveni somelier.”

În primul rând trebuie să fie dezvoltate papilele gustative;
Caracterul „Dacă ești o persoană foarte închisă poți fi un degustător foarte bun, dar nu vei fi somelier pentru că necesită interacțiune cu oamenii”;
Un somelier este un degustător de emoții.

Turismul vitivinicol din Republica Moldova

Conform spuselor lui Mihai Druță turismul vitivinicol din Republica Moldova se dezvoltă tot mai mult în ultima perioadă în special în perioada pandemiei, când tot mai mulți moldoveni au ales să descopere vinăriile din țara noastră.

De asemenea, avem tot mulți producători mici de vinuri, iar în țara noastră se dezvoltă așa numita „cultură a vinului”. În același timp, calitatea vinurilor de la noi pot fi comparate cu cele mai bune vinuri din lume, medaliile obținute la concursurile internaționale demonstrând repetat acest fapt.

În contextul războiului din țara vecină, somelierul Mihai Druță consideră că domeniul vitivinicol a fost cel mai mult afectat, întrucât există multe domenii conexe.

#somelier #Mihai Druta #Mied #turism vitivinicol #producatori de vin #10 lei #vinuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.