130 de milioane de lei pentru „Prima Casă” în 2026: marja pentru credite rămâne la 3%

Marja maximă aplicată creditelor garantate de stat în cadrul programului „Prima Casă” va rămâne la nivelul de 3% anual și în anul 2026. Decizia a fost aprobată de Guvern în ședința din 29 decembrie, hotărârea urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

Autoritățile susțin că menținerea marjei actuale va permite continuarea acordării creditelor ipotecare în condiții avantajoase pentru tineri și familii, dar și desfășurarea normală a programului. Totodată, băncile participante vor putea să își acopere costurile aferente creditelor, păstrând posibilitatea de finanțare pe termen lung, de până la 30 de ani.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a precizat în cadrul ședinței Executivului că, în mare parte, parametrii actuali ai programului sunt menținuți. „La acest moment nu se fac schimbări în program, iar creditele ipotecare vor putea fi acordate în continuare pe o perioadă de până la 30 de ani”, a declarat oficialul.

Marja maximă reprezintă una dintre componentele ratei maxime a dobânzii anuale aplicate creditelor acordate în cadrul Programului „Prima Casă”. Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026 prevede alocarea a 130 milioane de lei pentru implementarea „Prima casă”.

Datele Băncii Naționale a Moldovei arată că programul „Prima Casă” continuă să se extindă rapid, ajungând să reprezinte 34,9% din totalul creditelor ipotecare noi acordate în trimestrul I al anului 2025.

În primul trimestru al anului 2025, Republica Moldova a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la apartamente din ultimii 17 ani: locuințele noi s-au scumpit cu 20,6%, iar cele vechi cu 17,4% față de 2024. Ulterior, în trimestrul al doilea, ritmul anual de creștere s-a temperat, ajungând la +4,6% pentru apartamentele noi și +4,9% pentru cele vechi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#ipoteca #prima casa #credit #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.