Efectul neașteptat al războiului! Ucrainenii au făcut pentru economie ceea ce statul nu a reușit ani la rând

11 Iun. 2026, 11:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Iun. 2026, 11:38 // Actual //  Ursu Victor

Refugiații și companiile din Ucraina au avut un impact pozitiv semnificativ asupra economiei Republicii Moldova după declanșarea războiului, contribuind la creșterea veniturilor bugetare, susținerea industriei transporturilor, revitalizarea căilor ferate, relansarea sectorului HoReCa și chiar la menținerea sistemului de învățământ superior, susține economistul Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul a declarat că efectele războiului asupra economiei moldovenești nu au fost exclusiv negative, în pofida presiunilor inflaționiste și a scumpirii resurselor energetice.

Potrivit lui Ioniță, exporturile Republicii Moldova au crescut de la 3,1 miliarde de dolari în 2021 la 4,3 miliarde de dolari în 2022, iar aproximativ 850 de milioane de dolari din exporturile realizate anul trecut au fost generate de fluxurile comerciale din și spre Ucraina.

„Noi exportăm în Ucraina, iar mărfurile ucrainene le importăm și le exportăm mai departe în alte țări. Aproximativ 850 de milioane de dolari din exporturile Moldovei sunt generate de fluxurile de mărfuri din și spre Ucraina”, a explicat economistul.

Acesta a subliniat că și exporturile de servicii, în special cele de transport, au înregistrat o creștere puternică. Potrivit estimărilor sale, până la 150 de milioane de dolari din veniturile generate de sectorul transporturilor în 2022 au provenit din deservirea mărfurilor și pasagerilor care au tranzitat Republica Moldova în legătură cu războiul din Ucraina.

Veaceslav Ioniță consideră că una dintre cele mai importante consecințe economice a fost revitalizarea căilor ferate moldovenești. După ani de declin, volumul transporturilor feroviare aproape s-a dublat în 2022 comparativ cu anul precedent, ajungând la 1,2 miliarde tone-kilometru.

„Căile ferate erau practic pe cale de dispariție. În 2022, pe fundalul războiului din Ucraina, transportând mărfuri din și spre Ucraina, volumul serviciilor aproape s-a dublat. A fost cel mai mare volum de activitate din ultimii 14 ani”, a afirmat expertul.

Analistul economic a evidențiat și contribuția refugiaților ucraineni la bugetul public. Potrivit calculelor sale, prin consumul de bunuri și servicii, plata taxelor și contribuțiilor sociale, aceștia au generat cel puțin 1,8 miliarde de lei pentru bugetul național în 2022 și alte aproximativ 650 de milioane de lei în primul trimestru al anului 2023.

În total, contribuția refugiaților ucraineni la veniturile bugetare ar fi depășit 2,4 miliarde de lei în perioada 2022 – primul trimestru al anului 2023.

De asemenea, economistul afirmă că refugiații au contribuit la relansarea sectorului hotelier și turistic, grav afectat de pandemie. În 2022, aproape 80.000 dintre cei 162.000 de turiști străini cazați în hotelurile, motelurile și pensiunile din Republica Moldova au fost cetățeni ucraineni.

Un alt efect pozitiv remarcat de expert este creșterea numărului de studenți ucraineni în universitățile moldovenești. În anul universitar 2022-2023, numărul acestora a ajuns la 735, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată.

„Studenții din Ucraina salvează sistemul de învățământ superior din Republica Moldova”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, războiul din Ucraina reprezintă o tragedie umană, însă Republica Moldova a reușit să transforme o parte dintre provocările generate de conflict în oportunități economice care au susținut mai multe sectoare aflate anterior în dificultate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 12:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Sept. 2026, 12:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Motorina scumpă și porumbul ieftin pun o presiune tot mai mare asupra marjelor fermierilor din Republica Moldova, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit calculelor sale, agricultorii ajung să „plătească” tot mai mult combustibilul printr-o cantitate mai mare de recoltă.

Economistul explică faptul că, pentru un fermier, prețul motorinei nu înseamnă doar suma achitată pentru un litru, ci și câte kilograme de porumb trebuie vândute pentru a cumpăra acel litru de combustibil. În momentul în care motorina se scumpește, iar porumbul se ieftinește, o parte mai mare din producție este consumată doar pentru acoperirea cheltuielilor cu combustibilul.

Astfel, în aprilie 2025, la un preț al motorinei de 18,40 lei/litru și un preț mediu de export al porumbului de 4,53 lei/kg, un litru de motorină echivala cu aproximativ 4,1 kg de porumb.

În aprilie 2026, situația s-a schimbat radical. La un preț de 34,19 lei/litru pentru motorină și 4,11 lei/kg pentru porumb, un litru de combustibil ajungea să „coste” circa 8,3 kg de porumb.

Potrivit lui Rija, motorina s-a scumpit cu aproape 86%, în timp ce porumbul s-a ieftinit cu peste 9%. În consecință, cantitatea de porumb necesară pentru cumpărarea aceleiași cantități de motorină a crescut cu aproximativ 105%.

La un consum ipotetic de 47 de litri de motorină pentru un hectar, costul combustibilului crește de la aproximativ 865 de lei la 1.607 lei/hectar. Exprimată în producție agricolă, cheltuiala urcă de la circa 191 kg la 391 kg de porumb pentru fiecare hectar.

Diferența este de aproximativ 200 kg de porumb la hectar, necesare suplimentar doar pentru acoperirea motorinei. Pentru o exploatație de 1.000 de hectare, acest lucru ar însemna, în aceleași condiții de consum, aproximativ 742.000 de lei în plus la factura pentru combustibil.

Economistul arată că nici reducerea ulterioară a prețului motorinei nu a readus raportul la nivelurile anterioare. În iulie 2026, la un preț al motorinei de 26,67 lei/litru și al porumbului de 4,37 lei/kg, necesarul era de aproximativ 287 kg de porumb la hectar, comparativ cu circa 230 kg în iulie 2025.

Astfel, chiar și după ieftinirea motorinei față de vârful din aprilie, fermierii trebuiau să aloce cu aproximativ 25% mai mult porumb pentru aceeași cantitate de combustibil decât cu un an înainte.

Iurie Rija precizează că această comparație este orientativă, deoarece prețul mediu de export nu este același cu prețul încasat direct de fermier, iar motorina cumpărată angro poate avea un alt preț decât cel de la pompă. De asemenea, consumul diferă de la o exploatație la alta, în funcție de tehnologia folosită și utilaje.

În opinia economistului, problema de fond este capacitatea veniturilor din recoltă de a acoperi întregul cost de producție. Motorina, îngrășămintele, finanțarea și logistica sunt plătite din aceeași tonă de porumb, iar dacă producția la hectar scade din cauza secetei, presiunea asupra costului fiecărei tone devine și mai mare.