22 de motive pentru a deveni antreprenor social

În cadrul unei ample companii de promovare a antreprenoriatului social, Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) din Republica Moldova a desfășurat un nou Webinar și Atelier de Lucru. De această dată, participanții au aflat 22 de motive pentru a deveni antreprenor social.

Evenimentul a fost susținut de Lucia Gavriliță, antreprenoare socială. Ea a creat fundația „Sănătate`n Verde Viu”, prin care oferă informații despre diverse posibilități de vindecare, de prevenire a bolilor și de atingere a unei stări de bine. De asemenea, este președinta Alianței
Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova, director executiv AO „Speranța”. Din experiența Luciei Gavrilița, „Antreprenoriatul Social poate fi o activitate desfășurată cu pasiune și, totodată, să genereze impact, iar energia noastră, care nu este veșnică, este absolut important să o investim în a genera schimbări pozitive și a soluționa anumite probleme pentru comunitate, societate și lume, în general.”

În cadrul evenimentului, Lucia Gavriliță a citat ziarul The Guardian care scrie că „nici măcar criza nu i-a împiedicat pe oameni să-și micșoreze impactul asupra mediului, fapt care demonstrează că cererea pieței pentru întreprinderile cu misiunea socială” este una stabilă.
Antreprenoriatul Social, după Lucia Gavriliță, trebuie să găsească echilibrul între angajați și clienți.

„Relațiile dincolo de scopul economic sunt un alt atu al antreprenoriatului social. Relațiile sociale sunt cele care facilitează, de fapt, activitatea întreprinderilor sociale. Atunci când interacționez cu o persoană cu probleme de sănătate, învăț foarte mult. Aceste persoane vin cu o experiență deosebită.”, explică Lucia Gavriliță.

În cadrul evenimentului, antreprenoarea a propus participanților și mai multe exerciții care vor ajuta potențialii antreprenori sociali să identifice nișa în care să activeze, astfel încât aceasta să fie unică și cu impact.

Înregistrarea evenimentului poate fi accesată:

Seria de evenimente de instruire dedicate promovării și dezvoltării Antreprenoriatului Social continuă. Agenda evenimentelor poate fi consultată AICI.
Anterior, au fost desfășurate evenimentele:
● Webinar + Atelier de lucru: „Noțiuni generale privind antreprenoriatul social. Beneficii și
oportunități”

● Webinar + Atelier de lucru: „Aspecte legale și practice în obținerea statutului de întreprindere
socială”

● Webinar + Atelier de lucru: Procedura de obținere a subvenției pentru locurile de muncă
pentru persoanele defavorizate

● Webinar + Atelier de lucru: Aspecte contabile și raportarea financiară în cadrul întreprinderilor
sociale

● Webinar + Atelier de lucru: „Aspecte fiscale și facilități în cadrul întreprinderilor sociale”

● Webinar + Atelier de lucru: „„Particularitățile de creare și gestionare a afacerii sociale”

● Webinar + Atelier de lucru: „Modele de afaceri în antreprenoriat social. Idei de afaceri
fezabile, care pot fi dezvoltate în întreprinderi sociale”

● Webinar + Atelier de lucru: „Posibilități de promovare a serviciilor antreprenoriatului social.
Oportunități gratuite”

● Webinar și Atelier de lucru: „Cadrul normativ și politici în domeniul serviciilor sociale”

Pentru înregistrarea prealabilă la evenimentele desfășurate de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii, persoanele interesate sunt invitate să completeze formularul: https://forms.gle/s8xG2quRTw4zZFPC8
Persoanele înregistrate vor primi link-ul de acces la evenimentele desfășurate. Campanie inițiată și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI). Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării.

#afacere sociala #odimm #antreprenoriat social

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.