460 000 de colete și 8 000 000 de lei:: Nova Poshta Moldova a prezentat bilanțul pentru prima jumătate a anului

Nova Poshta în Moldova continuă să se dezvolte activ. De la începutul anului 2023, compania a livrat 460 000 de mii de colete, ceea ce reprezintă o creștere cu 67% față de perioada similară a anului trecut. La bugetul de stat al Republicii Moldova, compania a transferat taxe și impozite de 8 milioane de lei – cu 34% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2022.

Zilnic, compania livrează colete în oficiile poștale, la poștomate sau la orice adresă din țară. Cel mai frecvent moldovenii expediază și primesc electronice și electrocasnice, haine, încălțăminte, produse pentru sănătate și pentru frumusețe. Greutatea medie a unui colet este de 10 kg.De asemenea, în prima jumătate a anului, Nova Poshta în Moldova a livrat 200 000 de mii de colete internaționale, ceea ce reprezintă o creștere cu 83% față de perioada similară a anului trecut. Cele mai populare țări din care moldovenii comandă produse sunt Polonia, Ucraina și SUA, iar TOP-3 magazine on-line internaționale sunt iHerb, JOOM și Makeup.Compania continuă să-și dezvolte rețeaua, concentrându-se în acest an pe extinderea rețelei de poștomate. În prezent, în Moldova activează 19 oficii poștale și 240 poștomate Nova Poshta, iar propria flotă auto numără 100 de autovehicule.

„Noi tindem să fim și mai aproape de clienții noștri, astfel până la sfârșitul anului planificăm să instalăm încă 130 de poștomate în toată țara: atât în scările blocurilor, cât și în apropierea magazinelor și stațiilor PECO. Acest lucru ne ajută să livrăm rapid colete în cele mai îndepărtate colțuri ale țării, chiar și acolo unde nu avem oficii. În plus, poștomatele funcționează non-stop 24/7, iar coletul poate fi ridicat și fără a ieși din casă”, a declarat CEO Nova Poshta Moldova și România, Mihail Popovici.

Extinderea rețelei și noile produse financiare din oficiile Nova Poshta, contribuie la dezvoltarea pieței cumpărăturilor on-line din țară. Astfel, de la începutul anului 2023, numărul clienților business s-a dublat, iar în primele 6 luni ale anului 2023, 202 000 de mii de clienți au beneficiat de serviciile companiei, ceea ce este echivalent cu populația orașelor Bălți, Cahul, Ungheni și Orhei, calculată împreună.

Nova Poshta continuă expansiunea pe piața internațională. În prima jumătate a anului 2023, compania s-a lansat pe piața a 4 țări din Europa și a deschis 21 de oficii în Lituania, Cehia, Germania, Polonia și România. Primul oficiu din România a fost deschis la București. Acum, moldovenii care locuiesc în România, pot folosi serviciul convenabil, deja familiar și pot expedia acasă colete prin Nova Poshta. Amintim că termenul de livrare prin Moldova este de 24 de ore, iar în România – 3 zile.

Detalii suplimentare găsiți în link: https://novaposhta.md/

#Poșta #colete #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a decis interzicerea tranzacțiilor cu moneda virtuală A7A5, un stablecoin rusesc asociat cu Ilan Șor și cu Promsvyazbank (PSB) – instituție bancară aflată pe lista de sancțiuni internaționale.

Interdicția va intra în vigoare la 25 noiembrie 2025, în cadrul celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni antirusești, și are scopul de a bloca utilizarea monedei A7A5 ca mijloc de evitare a sancțiunilor economice impuse Rusiei.

Compania A7, în care Promsvyazbank este investitor major, a lansat moneda digitală A7A5 în februarie 2025, în Kîrgîzstan. Moneda este garantată de depozite ale PSB și este ancorată la rubla rusească în raport 1:1. Ea a fost promovată ca instrument de plată pentru tranzacții comerciale externe ale companiilor ruse, prin intermediul platformei de active financiare digitale „Tokeon”, administrată tot de PSB.

Statele Unite au introdus sancțiuni împotriva companiei A7 și a entităților afiliate încă din august 2025, acuzând că rețeaua financiară este folosită pentru a ocoli restricțiile impuse Moscovei.

În plus, noile măsuri ale Uniunii Europene extind și interdicția asupra sistemelor de plată rusești, incluzând Sistemul Național de Plăți cu cardurile „Mir” și Sistemul de Plăți Rapide (SBP), operate de Banca Centrală a Rusiei.

Astfel, începând cu 25 iunie 2024, instituțiilor europene le este interzis să utilizeze aceste sisteme în afara Federației Ruse, iar din 25 ianuarie 2026 restricțiile se vor aplica la scară completă, vizând toate rețelele de plăți și servicii financiare digitale rusești.