60 de milioane de euro, puse la dispoziția horticultorilor de către BEI. Anunțul făcut de Alberto Carlei

Livada Moldovei este o operațiune cheie a Băncii Europene de Investiții, linia de creditare are drept scop sprijinirea sectorului privat din Republica Moldova. De la lansarea liniei de creditare Livada Moldovei, peste 280 de proiecte de investiții au beneficiat de fondurile UE, oferite prin intermediul Băncii Europene de Investiții. În prezent, există un fond de aproximativ 60 de milioane de euro care urmează să fie pus la dispoziția altor beneficiari. Despre aceasta a anunțat astăzi noul șef al oficiului Băncii Europene de Investiții în Republica Moldova, Alberto Carlei, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii, care a avut loc la Europe Café.

În cadrul acestei întâlniri Alberto Carlei a prezentat rezultatele activității Băncii Europene de Investiții în Republica Moldova. De asemenea, acesta a vorbit despre proiectele ce urmează a fi implementate. De la începutul anului 2021, 82 de beneficiari ai liniei de creditare Livada Moldovei au primit împrumuturi în valoare de 12,6 milioane de euro.

„Livada Moldovei este o operațiune – cheie a Băncii Europene de Investiții, a cărei scop este sprijinirea sectorului privat din Moldova. Această linie de creditare a contribuit la revitalizarea sectorului horticol și a susținut multe întreprinderi mici și mijlocii să se angajeze mai bine pe piața moldovenească, foarte competitivă și îngustă, ajutându-le, totodată, să își diversifice destinațiile de export”, a declarat șeful oficiului Băncii Europene de Investiții în Republica Moldova, Alberto Carlei.

Totodată, Alberto Carlei a menționat că din 2007, anul în care a început colaborarea dintre Banca Europeană de Investiții și Republica Moldova, au fost implementate 25 de proiecte investiționale în valoare totală de circa 800 de milioane de euro. Acestea au acoperit mai multe domenii, sprijinind întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), educația și cercetarea, sectorul transporturilor și cel energetic, precum și asigurând fonduri pentru modernizarea rețelei de apă și canalizare.

„Banca Europeană de Investiții își va continua angajamentele în Republica Moldova, prin sprijin oferit în punerea în aplicare a EU Green Deal, creșterea eficienței energetice, continuarea finanțării proiectelor strategice de infrastructură în sectoarele cheie, cum ar fi transporturile și gestionarea deșeurilor, digitalizarea economiei moldovenești și susținerea IMM-urilor și a sectorului privat”, a declarat Alberto Carlei.

Cea mai mare parte din suma totală a investițiilor puse la dispoziție de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții au revenit sectorului transporturilor, aproximativ 40%. Scopul principal al finanțărilor a constituit reabilitarea celor mai importante secțiuni ale drumurilor naționale. Totodată, Banca Europeană de Investiții a sprijinit achiziționarea a 90 de troleibuze noi în municipiul Chișinău.

Peste 30% din volumul creditelor au fost puse la dispoziție pentru a susține IMM-urile. O parte semnificativă a fost direcționată întreprinderilor din sectorul horticol și cel vitivinicol.

Sectorul energetic a primit, de asemenea, un sprijin semnificativ – aproximativ 16% din volumul împrumuturilor. Banca Europeană de Investiții a ajutat Republica Moldova să-și diversifice sursele de energie, sprijinind proiecte precum gazoductul Ungheni-Chișinău și îmbunătățirea fiabilității sistemului de transport al energiei electrice din Moldova.

În timp ce multe proiecte au fost deja implementate cu succes, există inițiative importante, care sunt încă în curs de desfășurare, cum ar fi Programul de Gestionare a Deșeurilor Solide, Programul privind Eficiența Energetică în Chișinău, precum și Proiectul de Interconectare Energetică cu România.

#horticultori #sector public #sector privat #Alberto Carlei #sustinere #IMM #Afaceri #BEI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul președinte al României, Klaus Iohannis, a fost executat silit de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), potrivit surselor G4Media și Economedia din instituție. Una dintre casele acestuia urmează să fie scoasă la licitație, în timp ce statul român pregătește și o acțiune în instanță pentru recuperarea sumelor obținute din închirierea imobilului.

Conform comunicatului ANAF din 3 octombrie, instituția a preluat imobilul vizat și a schimbat yala acestuia, după ce Klaus Iohannis ar fi refuzat să participe la predarea spațiului. Este vorba de spațiul comercial situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu, pentru care ANAF i-a cerut fostului președinte, încă din august, să restituie suma de 4,7 milioane lei, bani obținuți din chirii.

Imobilul de pe Bălcescu 29 a aparținut familiei prezidențiale între 1999 și 2016, aducând venituri de peste 260.000 de euro din închirierea către Raiffeisen Bank. Potrivit investigațiilor Rise Project și Centrului de Investigații Media, familia Iohannis a achiziționat imobilul printr-o succesiune contestată, iar în 2015 Curtea de Apel Brașov a stabilit că deținerea era nelegală.

În aprilie 2016, titlul de proprietate al familiei Iohannis a fost radiat din cartea funciară, iar ulterior au urmat procese între statul român și foștii proprietari privind dreptul de proprietate asupra imobilului.

Cazul are la bază o istorie complicată a moștenirii, pornind de la imobilele familiei Ghenea-Baștea naționalizate în perioada comunistă. În 1999, un presupus moștenitor, Ioan Baștea, a obținut prin instanță revocarea naționalizării, moment din care, printr-o serie de tranzacții, soții Klaus și Carmen Iohannis au ajuns coproprietari ai imobilului.

Astfel, casa din centrul Sibiului, devenită sursă de venituri consistente, este acum obiectul unei executări silite, iar fostul președinte riscă și procese suplimentare pentru recuperarea banilor în favoarea statului.