60% din turiștii care au vizitat Moldova am mers cel puțin la o vinărie. ANTRIM și ONVV au semnat un acord

Astăzi, 15 februarie 2022, Asociația Națională pentru Turism Receptor (ANTRIM) și Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) au semnat un Acord de colaborare. Scopul documentului este de a dezvolta și consolida cooperarea în domeniul promovării industriei vitivinicole şi atragerea turiştilor străini.

Directorul interimar al Oficiului Național al Viei și Vinului, doamna Elizaveta Breahnă, a menţionat că în perioada următoare părţile îşi propun să implementeze mai multe proiecte de dezvoltare a produsului turistic vitivinicol. De asemenea, vor fi organizate și mediatizate vizite de studiu și infotururi pentru Turoperatori și profesionisti din domeniu turismului orientați spre crearea de pachete turistice vitivinicole comune.

„Dezvoltarea turismului este un motor de dezvoltare regională, de promovare a producției agro-alimentare și de valorificare sustenabilă a mediului și a resurselor naturale, cu beneficii de creștere economică pentru populație. Prin acest Memorandum de Înțelegere ne propunem să organizăm activități de îmbunătățire a abilităților profesioniștilor din domeniu prin organizarea de sesiuni și workshop-uri tematice cu speakeri internaționali precum doamna Emanuela Panke -președintele Federației ITER VITIS. ” a menționat doamna Breahnă.

Pentru perioada următoare, ANTRIM, în parteneriat cu Oficiul Național al Viei și Vinului își propun dezvoltarea „Drumul Vinului Moldovei”, promovarea acestuia la nivel internațional, interconectarea regională și globală cu alte trasee turistice, în conformitate cu rezoluțiile Consiliului Europei.

„Turismul vitivinicol din țara noastră se bucură de multă popularitate în rândul turiștilor, 60% din turiștii care au vizitat Moldova au vizitat cel puțin o vinărie, iar pentru 43% dintre ei, patrimoniul vitivinicol al țării noastre a fost motivul principal care i-a convins să facă o călătorie în Moldova. Suntem onorați să semnăm acest acord prin care ne angajăm să dezvoltăm noi activități de marketing și promovare pe plan local și internațional.” a spus Natalia Țurcanu, director executiv ANTRIM.

#industri vitivinicola #ANTRIM #ONVV #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.