600 de EURO pentru o CAFEA! Atât a plătit un turist german într-un restaurant de la Budapesta

Un turist din Germania a avut un adevărat șoc după ce a primit o notă de plată de 600 de euro pentru o simplă cafea. Se pare că, acesta nu este primul caz când proprietarii de restaurante din Budapesta pun prețuri exagerate la produsele lor. În prezent, polițiștii din Ungaria sunt pe urma patronilor de restaurante şi baruri din Budapesta care percep sistematic preţuri exorbitante de la turiști.

Potrivit turistului, ospătarii i-au servit băuturi pe care nu le comandase, pe lângă cafea. Când acesta a refuzat să plătească nota de plată în sumă de 210.000 de forinţi ( aproximativ) 600 de euro, chelnerii l-au ameninţat că vor suna la poliţie.

În urma incidentului, poliția spune că patroana unui restaurant şi fiul său au fost reţinuţi şi vor apărea în faţa unui magistrat, după ce chelnerii din localul lor au fost prinşi de poliţişti solicitând plata unei note de 210.000 de forinţi (circa 600 de euro) unui turist german care dorise să bea doar o cafea.

Plângeri cu privire la escrocarea turiştilor în Budapesta folosind această metodă au apărut în mod repetat pe forumurile turistice de pe internet.

În acest caz, poliţia ancheta restaurantul de mai multă vreme şi a prin infractorii în flagrant.

Aceiaşi proprietari deţin două baruri în Budapesta, dintre care unul pe celebra Vaci Utca, o stradă pietonală populară în rândul turiştilor, relatează agerpres.ro.

#budapesta #pret exagerat #cafea #turisti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.