FMI acordă Moldovei 148,3 milioane USD: Implementarea reformelor structurale șchiopătează

21 Nov. 2024, 17:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Nov. 2024, 17:35 // Actual //  Ursu Victor

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 15:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Nov. 2026, 15:02 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova a importat mărfuri de 7,58 miliarde de euro și a exportat de 2,58 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului 2026. Diferența dintre importuri și exporturi a ajuns la aproape 5 miliarde de euro, cu 322,5 milioane de euro mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS).

Deficitul comercial s-a adâncit cu 6,9% față de ianuarie–septembrie 2025. Exporturile au crescut cu 10,2%, iar importurile cu 8%, însă valoarea mărfurilor cumpărate din străinătate a rămas de aproape trei ori mai mare decât cea a mărfurilor vândute peste hotare. Exporturile au acoperit 34,1% din importuri, cu 0,7 puncte procentuale mai mult decât acum un an.

Doar în septembrie, Republica Moldova a exportat mărfuri de 345,9 milioane de euro, cu 28,9% mai mult decât în august și cu 17,6% mai mult decât în septembrie 2025. Importurile au ajuns la 929 de milioane de euro, în creștere cu 13,6% față de luna precedentă și cu 16,5% față de aceeași lună a anului trecut. Deficitul comercial al lunii a fost de 583,1 milioane de euro, cu 79,8 milioane de euro mai mare decât în septembrie 2025.

Creșterea exporturilor din primele nouă luni a fost susținută de mărfurile autohtone. Livrările acestora au ajuns la 2,08 miliarde de euro, cu 13,8% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, și au reprezentat peste 80% din total. Reexporturile au scăzut cu 2,5%, până la 505,2 milioane de euro.

Cele mai mari ponderi în exporturi le-au avut semințele și fructele oleaginoase (16%), mașinile și aparatele electrice (13,7%), cerealele și preparatele pe bază de cereale (12,4%), precum și legumele și fructele (10,7%). Valoarea exporturilor de cereale și preparate din cereale a urcat cu 46%, cea a oleaginoaselor cu 31,2%, iar cea a legumelor și fructelor cu 14,1%. În schimb, exporturile de mașini și aparate electrice au scăzut cu 6%, iar cele de băuturi alcoolice și nealcoolice, cu 9,8%.

România a rămas principala piață de desfacere, cu 31% din totalul exporturilor moldovenești, urmată de Turcia (10,6%), Italia (9,5%), Cehia (7,5%), Ucraina (6,8%) și Germania (5,6%). Livrările către România au crescut cu 15,5%, iar cele către Turcia, cu 29,4%. Exporturile către Israel au fost de 3,4 ori mai mari, pe seama livrărilor de grâu. Printre piețele pe care exporturile s-au redus se numără Spania, unde valoarea livrărilor a scăzut cu 66,8%, Țările de Jos, cu 29%, și Statele Unite, cu 24,1%.

La importuri, cele mai mari ponderi le-au avut petrolul și produsele petroliere (10,9%), gazele și produsele industriale obținute din gaz (9,2%) și vehiculele rutiere (7,2%). Valoarea importurilor de petrol și produse petroliere a crescut cu 34,7%, cea a importurilor de gaze și produse obținute din gaz, cu 13,1%, iar cea a importurilor de energie electrică, cu 9,2%. România a fost și principalul furnizor de mărfuri, cu 23% din total, urmată de China (14,6%), Ucraina (9,5%), Germania (6,7%) și Turcia (6,4%). Transportul rutier a predominat în ambele sensuri, cu 76,3% din exporturi și 78,2% din importuri.

Țările Uniunii Europene au preluat 67,5% din exporturile Republicii Moldova, în valoare de 1,74 miliarde de euro, și au furnizat 53,3% din importuri, în valoare de 4,04 miliarde de euro. Deficitul comercial în relația cu UE a ajuns la 2,3 miliarde de euro, în creștere cu 5,6%. În schimburile cu cele cinci state din grupul CSI analizat de BNS, exporturile au însumat 154,5 milioane de euro, iar importurile, 198,9 milioane de euro. Deficitul pe această relație comercială s-a redus cu 26%, până la 44,4 milioane de euro.