UE extinde lista sancțiunilor: Surpriză – trei moldoveni implicați în operațiuni hibride

11 Dec. 2024, 09:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Dec. 2024, 09:58 // Actual //  Ursu Victor

Uniunea Europeană intenționează să discute pe 11 decembrie introducerea primelor sancțiuni împotriva amenințărilor hibride ale Rusiei, cum ar fi amestecul în alegeri, atacurile cibernetice și diversele diversiuni economice, au declarat diplomați europeni pentru Reuters.

Se preconizează că lista de sancțiuni, aprobată inițial în octombrie, va fi extinsă pentru a include 16 persoane și 3 organizații. Majoritatea celor propuși pentru sancționare de către Comisia Europeană sunt cetățeni ruși, însă lista mai include și trei persoane din Moldova, Coasta de Fildeș și Georgia, precum și o organizație cu sediul în Togo.

În luna mai, NATO a raportat o creștere semnificativă a atacurilor cibernetice și a altor activități malițioase atribuite Rusiei în Europa, vizând în principal țări precum Cehia, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Regatul Unit.

Ministrul ceh de externe, Jan Lipavský, a declarat săptămâna trecută, înainte de reuniunea miniștrilor de externe ai NATO la Bruxelles, că Rusia ar putea fi responsabilă de aproximativ 100 de incidente suspecte în Europa doar în 2024. „În acest an au avut loc 500 de incidente suspecte în Europa, dintre care până la 100 pot fi atribuite atacurilor hibride ale Rusiei, spionajului și operațiunilor de influență. Trebuie să trimitem Moscovei un mesaj clar că nu vom tolera astfel de acțiuni,” a spus Lipavský.

Șeful serviciului german de informații, Bruno Kahl, a avertizat în noiembrie că actele de sabotaj atribuite Rusiei ar putea duce la invocarea Articolului 5 din Tratatul NATO, privind apărarea colectivă. „Utilizarea pe scară largă de către Rusia a măsurilor hibride crește riscul ca NATO să ia în considerare activarea Articolului 5. În același timp, consolidarea militară a Rusiei arată că o confruntare directă cu NATO devine o opțiune pentru Kremlin,” a subliniat el.

Directorul MI5, Ken McCallum, a declarat că probabilitatea unor acte de sabotaj asupra infrastructurii critice din Europa a crescut semnificativ, avertizând asupra eforturilor spionilor ruși de a provoca „haos pe străzile britanice și europene”. El a descris această intensificare a tentativelor drept „uluitoare”.

În noiembrie, două cabluri de telecomunicații din Marea Baltică au fost avariate, iar la 1 decembrie a fost raportată o altă avarie la un cablu de internet între Suedia și Finlanda. În Slovacia, autoritățile investighează pregătirea unor posibile acte de terorism asupra infrastructurii critice. Ministrul slovac de interne a dezvăluit că au fost reținute persoane care dețineau drone, telefoane, cartele SIM și hărți cu locațiile unor obiective strategice, inclusiv conducta de petrol „Drujba”.

Prin aceste sancțiuni, UE dorește să transmită un mesaj ferm Rusiei, consolidând în același timp măsurile de securitate pentru protejarea statelor membre.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.