Magnații decid soarta agricultorilor! Legea secetei, blocată de Guvern pentru interese ascunse

Fostul reprezentant al Forței Fermierilor, Alexandr Slusari, și-a exprimat îngrijorarea într-o postare pe Facebook referitoare la blocajul proiectului de lege crucial pentru agricultorii afectați de seceta din 2024. Inițiativa legislativă, înaintată de deputatul Alex Trubca, este, conform lui Slusari, obstrucționată de influența unor grupuri de interese din cadrul Guvernului.

„Un grup îngust de magnați trag sforile în executiv și apropie catastrofa financiară a sutelor de fermieri micro, mici și mijlocii, mulți dintre care deja sunt executați,” a declarat Slusari.

Situația este agravată de retragerea avizului Guvernului la proiectul de lege, decizie luată fără explicații de către Ministerul Agriculturii. Această retragere împiedică includerea proiectului pe agenda ședinței plenare a Parlamentului, în pofida promisiunii făcute fermierilor de adoptare a legii în două lecturi până pe 5 decembrie.

Slusari a subliniat că lipsa de acțiune a autorităților și implicarea Ministerului Agriculturii în „jocuri murdare” pun în pericol supraviețuirea fermierilor mici și mijlocii, care constituie coloana vertebrală a agriculturii moldovenești.

Marți, în cadrul consultărilor de la Parlament, au fost discutate modificările propuse la Legea Secetei, care aduc schimbări semnificative în sprijinul agricultorilor afectați de dificultăți financiare.

De asemenea, s-a clarificat că datoriile acumulate începând cu 1 septembrie 2022 vor fi eligibile pentru beneficiile legii, eliminând interpretările ambigue din legislația actuală.

Totodată, au fost incluși furnizorii de inputuri agricole printre potențialii beneficiari ai legii, iar creditorilor li se interzice cesionarea creanțelor fără acordul debitorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermieri #lege #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.