Protest masiv al fermierilor! Agricultura Moldovei riscă să cedeze sub presiunea crizei

Agricultorii din Republica Moldova continuă să protesteze împotriva măsurilor guvernamentale, care, spun ei, nu protejează sectorul agricol și nu răspund la criza economică cu care se confruntă. Alexandru Bădărău, directorul executiv al Asociației Forța Fermierilor, a subliniat că agricultura, care reprezintă pilonul economic al țării, este „distrusă” și „falimentată”. Bădărău a adăugat că nu doar agricultorii, dar și bugetul țării suferă, întrucât producția agricolă constituie cel puțin 40% din exporturi anual, iar scăderea exporturilor de produse agricole cu 20% a avut un impact semnificativ.

„Este inacceptabil ca statul să investească sute de milioane de lei în infrastructura rutieră, în timp ce agricultura, care contribuie semnificativ la buget, nu beneficiază de aceleași resurse. Statul trebuie să acorde mai multă atenție sectorului agricol, care este într-o criză profundă și are nevoie de măsuri de sprijin, nu de promisiuni”, a afirmat Bădărău.

Acesta a declarat că agricultorii mici, micro și mijlocii sunt cei mai mari contribuabili la bugetul de stat, dar nu beneficiază de sprijin real. „Guvernul nu a acționat în apărarea producătorilor locali, iar măsurile financiare, inclusiv cele privind garantarea creditelor, sunt ineficiente. Băncile nu mai vor să finanțeze agricultorii, iar statul nu le oferă garanții adecvate.”

În același timp, Alexandru Slusari, un alt reprezentant al Asociației Forța Fermierilor, a criticat Guvernul pentru tergiversarea adoptării unei legi care ar putea salva mii de fermieri, promisiune care, spune el, nu a fost respectată.

„Guvernarea își bate joc de fermieri, am avut promisiuni că legea va fi votată pe 5 decembrie, dar acum vedem că nu există nicio claritate. Aceste întârzieri nu fac decât să agraveze criza în care se află agricultura”, a afirmat Slusari.

Protestele agricultorilor sunt un semnal de alarmă pentru autorități, care, potrivit acestora, nu au reușit să răspundă prompt la nevoile sectorului agricol. „Ne dorim măsuri concrete și soluții, nu doar promisiuni și discuții fără rezultat”, au subliniat reprezentanții fermierilor. Protestele vor continua, iar agricultorii amenință cu acțiuni de protest mai ample dacă nu vor exista schimbări semnificative în politica guvernamentală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#protest #fermieri #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După două decenii de exod masiv, Republica Moldova pare să fi atins „punctul de saturație” al migrației, susține economistul Veaceslav Ioniță, citând un sondaj CBX Research realizat pentru IDIS „Viitorul”. Cercetarea relevă că 74 % dintre moldovenii rămași în țară declară că nu au muncit niciodată peste hotare și nici nu plănuiesc să plece.

Potrivit sondajului, cei 74 % se împart în două categorii: 38 % „complet ancorați”, care exclud orice scenariu de emigrare, și 36 % care, deși ar avea o destinație preferată „în teorie”, aleg în mod conștient să rămână în Moldova. În cifre absolute, acest nucleu de stabilitate depășește 1,7 milioane de persoane din populația rezidentă actuală.

Ioniță afirmă că, odată cu reducerea intenției de plecare, politicile publice ar trebui să vireze de la strategia clasică de „repatriere a diasporei” spre mobilizarea resurselor umane interne. „Acești oameni reprezintă un capital social ignorat: sunt disponibili pentru formare profesională locală, investiții comunitare și inițiative antreprenoriale. Ei pot constitui baza unei noi economii locale, mai puțin vulnerabile la șocurile externe”, arată economistul.

Potrivit lui Ioniță, verticala oportunităților include: stimulente fiscale și granturi pentru afaceri de familie și start-up-uri rurale, programe de recalificare tehnică pentru industriile cu potențial (energie regenerabilă, agro-teh, servicii IT la distanță) și crearea de fonduri locale de garanție pentru micro-împrumuturi, destinate tocmai celor care nu au fluxuri de venit din migrație.

Tot economistul remarcă un „nou tip de patriotism economic”: „Pentru cei 74 %, munca în Moldova este o alegere asumată, nu doar o lipsă de alternativă. Ei pot deveni eroii redresării economice, dacă statul și mediul de afaceri le valorifică loialitatea”.

Datele oficiale indică circa 1,1 milioane de cetățeni moldoveni stabiliți peste hotare, ceea ce plasează Moldova pe primele locuri în Europa la raportul diasporă/populație. Cu toate acestea, CBX Research sugerează că intenția de plecare a scăzut semnificativ, mai ales la categoria 30–49 de ani. Fenomenul este atribuit „saturației migratorii” — efectul combinat al reducerii rezervorului de populație aptă de plecare și al creșterii costurilor adaptării în statele de destinație.

Apel la politici coordonateoniță recomandă Guvernului și autorităților locale să îmbine strategiile de diaspora cu planuri de dezvoltare axate pe comunitățile rămase: „Fără infrastructură rurală, servicii publice digitale și acces la finanțare, cei 74 % vor rămâne subutilizați. Din perspectiva sustenabilității fiscale, e mai ieftin să investești în oamenii rămași decât să-i aduci înapoi pe cei plecați”.

Analiza economistului concluzionează că redefinirea politicilor de piață a muncii, educației și antreprenoriatului în jurul „nucleului sedentare” ar putea transforma vulnerabilitatea demografică a Moldovei într-un avantaj competitiv bazat pe stabilitate și comunitate.