Misterul livrărilor de gaze în Transnistria! Bînzari: Jucătorii își cumpără timp pentru a negocia condiții mai bune

Rezervarea capacităților reprezintă un pas important, însî aceasta nu garantează și transportul efectiv al gazelor, a declarat fostul director al Energocom, Victor Bînzari în podcasul Ziarului de Gardă, care a abordat subiectul livrărilor de gaze naturale în regiunea transnistreană și incertitudinile legate de rezervarea capacităților pe conducta transbalcanică.

„Rezervarea capacităților și transportul efectiv al gazelor sunt două lucruri diferite. Poți să îți rezervi capacitatea, dar să nu aduci gaz. Este doar o rezervare, fără obligația de a transporta”, a explicat Bînzari. El a adăugat că acest mecanism este adesea utilizat de actorii din piață pentru a câștiga timp în vederea negocierii unor condiții mai favorabile.

Bînzari a precizat că rezervările se fac pe termen diferit – lunar sau chiar zilnic – ceea ce lasă loc de incertitudini până în ultimul moment. De exemplu, capacitatea pentru 1 ianuarie poate fi rezervată abia pe 31 decembrie, însă acest proces implică și costuri mai mari.

În contextul războiului din Ucraina și al întreruperii anunțate a tranzitului gazelor rusești prin Ucraina începând cu 1 ianuarie 2024, Bînzari consideră că soluțiile pentru aprovizionarea regiunii trebuie discutate într-un format extins.

„Aceasta nu este doar o problemă a malului drept al Nistrului. Este o problemă regională care necesită implicarea tuturor părților – Moldova, Ucraina, Transnistria – și discuții la nivel înalt pentru a evalua situația în mod realist și pentru a găsi un consens larg”, a declarat el.

Bînzari s-a arătat optimist în privința găsirii unei soluții și a subliniat că Republica Moldova are deja experiență în gestionarea crizelor energetice similare, amintind de perioadele dificile din 2021 și 2022. Atunci, în contextul problemelor de aprovizionare cu energie electrică, Moldova a apelat la sprijinul partenerilor din România și a reușit să mențină aprovizionarea.

„Noi am trecut prin astfel de crize și avem deja experiența necesară. Trebuie să fim pregătiți și să discutăm într-un format mai larg pentru a găsi soluții durabile”, a concluzionat fostul director al Energocom.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnitria #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.