JBS recunoaște că a plătit hackerilor o răscumpărare de de 11 milioane de dolari. A achitat cu Bitcoin

Directorul general al JBS USA a recunoscut că procesatorul de carne a plătit o răscumpărare în bitcoin echivalentă cu 11 milioane de dolari, după un atac cibernetic, care a afectat o mare parte dintre operaţiunile sale în America de Nord şi Australia.

La începutul acestei luni, grupul brazilian JBS SA, cel mai mare furnizor mondial de carne, a informat că a fost nevoit să îşi închidă facilităţile de procesare din SUA ca urmare a unui atac organizat al piraţilor cibernetici asupra unora dintre serverele sale.

„Aceasta a fost o decizie foarte dificilă de luat pentru compania noastră şi pentru mine personal. Cu toate acestea, am considerat că trebuie luată această decizie pentru a preveni orice riscuri potenţiale la adresa clienţilor noştri”, a spus Andre Nogueira, cu privire la decizia JBS de a plăti răscumpărarea piraţilor informatici.

Potrivit unor surse în spatele atacului cibernetic de la JBS s-ar afla un grup de hackeri ruşi cunoscut sub denumirea de REvil (Ransomware Evil; de asemenea cunoscut şi ca Sodinokibi), scrie Agerpres.

Prin atacurile de tip ransomware datele victimelor sunt criptate. De obicei hackerii oferă victimei atacului o cheie de criptare, în schimbul unor plăţi în criptomonedă care pot fi de sute de mii sau chiar de milioane de dolari.

#jbs #a recunoscut #rascumparare #atac #CEO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Republicii Moldova pregătește una dintre cele mai importante schimbări fiscale din ultimele decenii pentru regiunea transnistreană. Astfel, de la 1 august 2026, autoritățile intenționează să înceapă integrarea graduală a companiilor din stânga Nistrului în sistemul fiscal și vamal național, ca să pună capăt unui regim preferențial care a permis marilor afaceri din regiune să evite plata integrală a taxelor în bugetul de stat.

Potrivit unei investigații RISE Moldova, noua reformă ar putea închide un model economic care a funcționat mai bine de 20 de ani. Jurnaliștii arată că profiturile unor companii din regiunea transnistreană erau scoase peste hotare în numerar, inclusiv prin Aeroportul Internațional Chișinău, în genți sport transportate sub pază, iar ulterior ajungeau în conturile unor bănci europene și ale unor firme offshore.

Ministerul Finanțelor propune introducerea TVA și a accizelor pentru o parte din mărfurile importate de operatorii economici din regiunea transnistreană. Măsura reprezintă prima etapă a implementării Legii nr. 67/2026 în ce privește Fondul de convergență și urmărește integrarea completă a regiunii în spațiul economic, fiscal și vamal al Republicii Moldova până în 2030.

Autoritățile susțin că reforma va elimina avantajele fiscale de care au beneficiat companiile din stânga Nistrului, va reduce riscurile de evaziune fiscală și contrabandă și va crește veniturile bugetare. Totodată, Ministerul Finanțelor precizează că, în prima etapă, au fost selectate categorii de mărfuri care nu ar trebui să ducă la scumpirea produselor de consum curent.

Investigația RISE amintește și de cazul holdingului „Sheriff”, principalul actor economic din regiune. Potrivit jurnaliștilor, compania a devenit în acest an cel mai mare finanțator al Fondului de Susținere Socială creat de administrația separatistă, după ce a transferat peste 5,2 milioane de euro.

În același timp, RISE arată că doar din neplata accizelor la comerțul cu țigări, bugetul Republicii Moldova ar fi ratat în trecut venituri de peste 130 de milioane de euro. Deși compania a fost vizată într-o anchetă privind contrabanda internațională cu țigări, în 2018 procurorii moldoveni au scos-o de sub urmărire penală și au renunțat la pretențiile privind neachitarea taxelor și accizelor.

Un alt document obținut de RISE Moldova descrie mecanismele prin care sute de milioane de euro ar fi fost scoase ani la rând din regiunea transnistreană. O notă explicativă atribuită fostului vice-director general al „Sheriff”, Porfiri Șkilniuk, arată că încă din 2002 numerarul era transportat prin Vama Tiraspol și Ucraina până la Aeroportul din Odesa, de unde era expediat la Viena și depus într-o bancă austriacă pentru alimentarea conturilor Agroprombank, instituție controlată de proprietarii holdingului.

După blocarea acestei rute în 2006, plata către firmele partenere din străinătate ar fi continuat direct în numerar pe teritoriul regiunii. Potrivit documentului, reprezentanții unor companii offshore ridicau banii de la sediul „Sheriff” și plecau ulterior „într-o direcție necunoscută”.

Datele oficiale citate de RISE Moldova relevă dimensiunea dezechilibrului fiscal. La sfârșitul anului 2025, în registrele Agenției Servicii Publice figurau 2.478 de agenți economici cu sediul în regiunea transnistreană, însă, în ultimii doi ani, toate aceste companii au virat în bugetul public național doar 2,8 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 140 de mii de euro.