Organismele Uniunii Europene se dau în judecată. Parlamentul se pregătește să acționeze împotriva Comisiei

10 Iun. 2021, 16:54
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
10 Iun. 2021, 16:54 // Actual //  MD Bani

Parlamentul European se pregăteşte să acţioneze în justiţie Comisia, pentru că nu a luat măsuri, în condiţiile în care există un risc tot mai mare ca statele membre să utilizeze în mod abuziv fondurile UE, scrie Aleph News.

Deputaţii îl însărcinează pe Preşedintele PE să solicite Comisiei, în termen de cel mult două săptămâni, „să îşi îndeplinească obligaţiile” în temeiul Regulamentului privind statul de drept.

Într-o rezoluţie adoptată joi cu 506 voturi pentru, 150 împotrivă şi 28 abţineri, eurodeputaţii notează că noul instrument de condiţionalitate pentru protejarea bugetului UE este în vigoare de la 1 ianuarie 2021 şi se aplică şi fondurilor de redresare. Cu toate acestea, Comisia nu a propus nicio măsură în temeiul noilor norme şi nu a respectat termenul de 1 iunie stabilit de Parlament în rezoluţia sa din 25 martie pentru finalizarea orientărilor privind aplicarea regulamentului. Această situaţie „constituie un temei suficient pentru introducerea de acţiuni în justiţie în temeiul articolul 265 din TFUE împotriva Comisiei”, afirmă aceştia.

Riscul ca bugetul UE să fie utilizat abuziv în ţările UE a crescut, iar statul de drept se deteriorează, subliniază eurodeputaţii şi îi încredinţează Preşedintelui Sassoli sarcina de a solicita Comisiei, în termen de cel mult două săptămâni, „să îşi îndeplinească obligaţiile” în temeiul noului regulament. Pentru a fi gata, Parlamentul va începe între timp „pregătirile necesare pentru eventuale proceduri judiciare în temeiul articolul 265 din TFUE împotriva Comisiei”.

Eurodeputaţii îndeamnă Comisia să abordeze rapid încălcările grave ale principiului statului de drept în unele state membre, care pun în pericol în mod grav distribuirea echitabilă, legală şi imparţială a fondurilor UE. Comisia ar trebui să utilizeze toate instrumentele necesare, inclusiv procedura prevăzută la articolul 7 din Tratatul UE, cadrul UE privind statul de drept şi procedurile de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, pentru a aborda încălcările persistente ale democraţiei şi ale drepturilor fundamentale în UE, inclusiv atacurile la adresa libertăţii mass-mediei, a jurnaliştilor, precum şi a libertăţii de asociere şi de întrunire.

Regulamentul referitor la condiţionalitatea privind statul de drept, menit să protejeze fondurile UE împotriva posibilei utilizări abuzive a acestora de către guvernele UE, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021. Cu toate acestea, nu au fost propuse măsuri în temeiul noilor norme. Consiliul European a solicitat Comisiei să amâne aplicarea acestora, astfel încât statele membre să o poată contesta în faţa Curţii de Justiţie a UE (Polonia şi Ungaria au făcut acest lucru la 11 martie 2021) şi până când Comisia va elabora orientări specifice privind aplicarea.

Într-o rezoluţie adoptată în martie 2021, Parlamentul European a reiterat faptul că concluziile Consiliului European cu privire la această chestiune nu au efect juridic şi a stabilit data de 1 iunie ca termen limită pentru adoptarea orientărilor. Deputaţii au solicitat, de asemenea, Comisiei să consulte Parlamentul înainte de adoptarea acestora. În cadrul unei reuniuni a comisiilor competente din PE la 26 mai, Comisia Europeană a indicat că intenţionează să se consulte cu Parlamentul în prima jumătate a lunii iunie.

 

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.