Poluare masivă în Marea Neagră! Păcura scursă din tancurile rusești a ajuns pe litoralul Crimeii

Pelicula de păcură provenită din scurgerea de produse petroliere în strâmtoarea Kerci a ajuns pe litoralul Feodosiei, Aluștei și Sudakului. Potrivit publicației „Agenția”, care citează imagini din satelit din 4 ianuarie, publicate de ecologul Gheorghi Kavanosian, poluarea a atins portul Feodosia și capul Takil, situat la sud de Kerci. De asemenea, păcura a fost identificată pe o zonă extinsă a țărmului, de la localitatea Partenit până la Sudak, incluzând zona din apropierea Aluștei.

Conform lui Kavanosian, imaginile din satelit reflectă doar poluarea de la suprafață, însă rămâne neclar dacă păcura este prezentă și la adâncime în apropierea acestor zone turistice. Tipul de păcură M100, scursă din tancuri, se solidifică și se depune pe fundul mării la temperaturi scăzute de iarnă. Aceasta poate reveni la suprafață doar când temperatura apei atinge 25 de grade Celsius, ceea ce se întâmplă vara în Marea Neagră, până la o adâncime de 20 de metri. În zonele de coastă din Anapa și partea sudică a peninsulei Kerci, adâncimea nu depășește 20 de metri, a explicat ecologul.

Pe 3 ianuarie, pete de păcură au fost observate în Sevastopol și în zona Ialta, iar în ziua următoare, în Sevastopol a fost instituit regimul de situație de urgență la nivel regional. În restul Crimeei anexate, regimul de urgență este în vigoare din 28 decembrie.

Deversarea de păcură a avut loc pe 15 decembrie, în strâmtoarea Kerci, când, în urma unei furtuni, tancurile „Volgoneft-212” și „Volgoneft-239” s-au scufundat. Până pe 17 decembrie, poluarea a ajuns pe litoralul Anapa și în regiunea Temriuk din Ținutul Krasnodar. Șeful Comitetului de Investigații al Federației Ruse, Aleksandr Bastrîkin, a dispus deschiderea unui dosar penal pentru întârzierile în eliminarea efectelor dezastrului.

Pe 5 ianuarie, primele urme ale dezastrului ecologic au fost raportate pe litoralul Georgiei, în localitatea Ureki, unde a fost găsită o pasăre acoperită de păcură. Totuși, ecologul Gheorghi Kavanosian avertizează că acest lucru nu indică neapărat extinderea poluării până în Georgia, deoarece păsările afectate pot parcurge până la 300 de kilometri de la locul accidentului.

Conform datelor Ministerului Transporturilor al Federației Ruse, în urma accidentului, aproximativ 2.400 de tone de păcură s-au scurs în Marea Neagră. În total, cele două tancuri transportau circa 9.200 de tone de produse petroliere. Guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev, a anunțat că, până pe 2 ianuarie, peste 78.000 de tone de nisip contaminat au fost colectate de pe plajele din Anapa și regiunea Temriuk. Pe de altă parte, „guvernatorul” numit de Moscova în Sevastopol, Mihail Razvojaev, a raportat pe 5 ianuarie că aproximativ 18 tone de sol contaminat cu păcură au fost colectate de pe plajele orașului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Marea Neagră #păcură #accident

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.