Industria prelucrătoare a uleiului din Moldova, lăsată fără sprijin în noua strategie de ajutor de stat

Republica Moldova traversează o perioadă economică dificilă în domeniul procesării uleiurilor vegetale, iar industria locală a uleiului de floarea-soarelui se confruntă cu o provocare majoră: lipsa sprijinului financiar în cadrul noului Mecanism de acordare a ajutorului de stat, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025. Deși noul mecanism promite stimulente importante pentru sectoarele industriei prelucrătoare, producția de uleiuri vegetale nu a fost inclusă pe lista sectoarelor eligibile, o decizie care stârnește îngrijorări în rândul antreprenorilor din domeniu, susține Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agroceriale”..

Noua politică guvernamentală, lansată pentru perioada 2025-2036, prevede o posibilitate de recuperare de până la 60% din investițiile realizate în sectoarele industriei prelucrătoare. Cu un buget de cel puțin două miliarde de lei, programul oferă sprijin financiar sub formă de granturi nerambursabile (25% din valoarea sprijinului) și scutiri de impozite (75%). Cu toate acestea, procesatorii de ulei de floarea-soarelui, care se confruntă cu marje de profit scăzute și cu un deficit de materie primă pe piața locală, nu pot beneficia de aceste stimulente. Această omisiune riscă să îngreuneze adaptarea industriei moldovenești la dinamica pieței globale, care înregistrează creșteri semnificative ale prețurilor uleiului de floarea-soarelui, spune Rija.

Criza din industria de procesare a oleaginoaselor este resimțită în întreaga regiune a Bazinului Mării Negre. Fabricile din Ucraina, de exemplu, au fost nevoite să suspende temporar activitatea din cauza costurilor mari ale materiei prime și a prețurilor scăzute ale produselor finite. Aceasta a dus la o scădere a exporturilor de ulei de floarea-soarelui, punând presiune atât pe piețele interne, cât și pe cele internaționale. În ciuda tendinței ascendente a prețurilor la uleiul de floarea-soarelui, procesatorii moldoveni nu beneficiază de sprijinul necesar pentru a face față acestor provocări.

Lipsa de sprijin în cadrul noului mecanism este un factor de risc major pentru industria locală de prelucrare a uleiului, care rămâne vulnerabilă la fluctuațiile pieței globale și la dificultățile economice interne. În contextul unei economii deja fragile, autoritățile trebuie să reevalueze rapid criteriile de eligibilitate pentru a asigura includerea acestui sector în programele de sprijin guvernamental. Astfel, se poate sprijini dezvoltarea unei industrii prelucrătoare competitive, capabile să răspundă cerințelor pieței și să contribuie la consolidarea economiei locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #prelucrare #industrie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În ultimii ani au avut o serie dde tragedii aviatice, în care avioane civile au fost doborâte sau s-au prăbușit în circumstanțe misterioase. De la accidentul tragic al președintelui polonez Lech Kaczyński în 2010, la catastrofa Malaysia Airlines MH17 din 2014 și până la evenimentele recente cu prăbușirea avionului companiei din Azerbaidjan. Rusia a fost adesea implicată în mod controversat în aceste incidente. Aceste tragedii au ridicat întrebări cu privire la responsabilitatea și motivele din spatele acestor incidente.

1. Prăbușirea avionului AZAL în Kazahstan (25 decembrie 2024)
Un avion Embraer 190 al companiei Azerbaijan Airlines (AZAL), care efectua zborul J28243 de la Baku la Groznîi, a încercat o aterizare forțată după ce i s-a refuzat permisiunea de aterizare în Groznîi și Mahacikala. Aeronava s-a prăbușit la câțiva kilometri de aeroportul Aktau, explodând și luând foc. Din cei aflați la bord, cel puțin 29 de pasageri au supraviețuit, fiind găsiți în partea din spate a avionului.

2. Accidentul avionului lui Evgheni Prigojin (23 august 2024)
Un avion privat Embraer Legacy, asociat liderului Wagner, Evgheni Prigojin, s-a prăbușit în regiunea Tver din Rusia. Toate cele 10 persoane aflate la bord au murit. Aeronava, care zbura pe ruta Moscova-Sankt Petersburg, a fost doborâtă de apărarea aeriană rusă, conform informațiilor preliminare. Accidentul a ridicat suspiciuni privind o posibilă eliminare deliberată a lui Prigojin.

3. Zborul MH17 al Malaysia Airlines (17 iulie 2014)
Un avion Boeing 777, care efectua zborul MH17 de la Amsterdam la Kuala Lumpur, a fost doborât deasupra regiunii Donbas, Ucraina. Toate cele 298 de persoane de la bord au murit.
Ancheta internațională a stabilit că avionul a fost lovit de o rachetă Buk lansată dintr-o zonă controlată de separatiști pro-ruși. Sistemul de rachete ar fi fost transportat din Rusia și ulterior returnat. Moscova neagă implicarea și susține că racheta aparținea unei unități ucrainene.

4. Prăbușirea avionului prezidențial polonez la Smolensk (10 aprilie 2010)
Un avion Tupolev Tu-154, care îl transporta pe președintele Poloniei, Lech Kaczyński, și alți oficiali polonezi, s-a prăbușit în apropiere de Smolensk, Rusia. Aeronava avea la bord 96 de persoane, inclusiv 88 de pasageri și opt membri ai echipajului, care se îndreptau spre o ceremonie comemorativă în Katyn, dedicată ofițerilor polonezi executați în 1940. Avionul s-a prăbușit la doar 300 de metri de pista de aterizare, într-o zonă împădurită. În 2016, Polonia a redeschis ancheta, concluzionând că aeronava a fost distrusă în aer, în urma mai multor explozii la bord.