Sancțiunile taie aripile Rusiei. Costul transportului petrolului către China urcă la cer

Tariful de transport al petrolului rusesc marca ESPO din portul Kozmino către China a crescut de cinci ori, ajungând la 7 milioane de dolari, în urma sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra sectorului energetic din Rusia.

Conform surselor din industrie, costul transportului petrolului rusesc către porturile chineze este acum semnificativ mai mare decât înainte de sancțiuni. Săptămâna aceasta, prețul transportului de petrol din portul Kozmino a atins 7 milioane de dolari, în creștere față de 5,5 milioane de dolari săptămâna trecută și de cinci ori mai mare comparativ cu tariful de 1,5 milioane de dolari înregistrat înainte de sancțiuni.

Porturile din China au devenit mai prudente în privința manipulării petroliere rusești, ceea ce a afectat tranzacțiile pe ruta ESPO. Totodată, sancțiunile au dus la includerea pe lista neagră a mai multor nave care operau anterior pe această rută. Pentru a suplini deficitul, vasele care anterior deserviseră porturile occidentale ale Rusiei s-au orientat către transporturile destinate Chinei.

Un exemplu este vasul tanker Legend, care s-a alăturat recent transporturilor de pe ruta ESPO. Acesta a încărcat petrol în portul Kozmino pe 20 ianuarie și urmează să descarce încărcătura în portul Huizhou, în sudul Chinei. Anterior, vasul Aframax transportase petrol marca Urals din porturile rusești Ust-Luga și Primorsk către piețele occidentale.

Această schimbare subliniază impactul sever al sancțiunilor asupra pieței petroliere din Rusia, dar și adaptarea transportatorilor care caută să mențină fluxurile comerciale către Asia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #transport #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue