Lux pierdut! Vila din Aviatorilor îi scapă printre degete lui Iohannis

Klaus Iohannis nu va mai sta după finalul mandatului de președinte în vila de lux din Aviatorilor, renovată de statul român cu 9 milioane de euro, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale. Vila de pe Bd. Aviatorilor fusese transformată în ”reședință oficială pentru persoanele care au avut calitatea de șef al statului” printr-o hotărâre de guvern semnată de premierul Nicolae Ciucă (PNL) în 2022, după cum a scris G4Media.

Renovarea vilei de lux a provocat un scandal public și proteste. Lui Iohannis îi va fi repartizată o altă locuință de protocol, printre cele vizate numărându-se Vila Lac 2, potrivit informațiilor G4Media.

Surse din mediul politic au declarat pentru G4Media.ro că lucrările de transformare a acestei clădiri din sediu de partid în locuință individuală au drept scop repartizarea acesteia, drept reședință oficială, pentru președintele Klaus Iohannis după terminarea celui de-al doilea mandat de la Cotroceni.

Într-un document din 22 noiembrie 2023 al ORNISS, înregistrat la RAAPPS pe 7 decembrie 2023 și aflat în posesia G4Media.ro, Oficiul a informat Regia că ”a eliberat SC Bog’Art SRL cu sediul social în București, str. Ion Brezoianu nr. 23, Sector 1, certificatul de securitate industrială nr. 1946 din 22.11.2023, pentru derularea contractului clasificat nr. 16313 din 26.10.2023, în care sunt gestionate informații secrete de stat de nivel SECRET al cărui beneficiar este Regia Autonomă – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat.

Tot în martie 2024, în urma unui demers care a durat mai multe săptămâni, G4Media.ro a adunat mai multe dovezi care indică faptul că imobilul de pe Bulevardul Aviatorilor nr. 86 din București, pentru amenajarea căruia se vor cheltui 9 milioane de euro, va deveni locuința președintelui Klaus Iohannis după terminarea celui de-al doilea mandat. Indiciile G4Media.ro provin din baze de date publice, informații furnizate de mai multe surse și răspunsuri ale unor autorități publice. Lucrarile la vilă, stopate o vreme după apariția primelor dezvăluiri și a protestelor publice, au fost reluate între timp.

Înainte de dezvăluirile de presă legate de acest subiect, RAAPPS a refuzat, în mod repetat, să răspundă unor solicitări trimise în baza Legii informațiilor de interes public. Ulterior, Regia a postat pe site comunicate lapidare/din care lipseau informații esențiale. Lipsa de transparență nu lămurește aspecte importante despre acest proiect pentru care sunt puși la bătaie circa 9 milioane de euro de către Regie – instituție subordonată Secretariatului General al Guvernului.

O investigație Recorder despre acest imobil arăta, în luna februarie 2024, că pe poarta clădirii intrau angajați ai Rasirom SA, societate deținută de Serviciul Român de Informații (SRI) cu obiect de activitate în domeniul securizării rețelelor de telecomunicații, în special pentru Președinție și Guvern.

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a anunțat pe 1 noiembrie 2024 într-un comunicat de presă că, până la acel moment, cheltuielile pentru lucrările de renovare la vila din bulevardul Aviatorilor 86 se ridică la peste 13,8 milioane de lei (circa 2,8 milioane de euro) fără TVA. Instituția nu precizează dacă imobilul i-a fost repartizat lui Klaus Iohannis după încheierea mandatului de președinte.

Legea 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al Statului Român prevede că acestea beneficiază pe durata vieții de folosința gratuită a a unei locuințe de protocol și a unui spațiu pentru organizarea cabinetului de lucru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#protocol #Iohannis #București #vilă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa din punct de vedere energetic, importând aproape integral cărbunele, gazele naturale și produsele petroliere, potrivit unui recent Raport de Țară privind Clima și Dezvoltarea, publicat de Banca Mondială. În plus, economia țării este intens poluantă, cu emisii de gaze cu efect de seră (GES) la 1.000 de dolari din PIB de șase ori mai mari decât media Uniunii Europene. Această realitate expune Moldova la riscuri economice semnificative, inclusiv la viitoarele tarife comerciale legate de carbon ale UE, care vor intra în vigoare în 2026.

Economia Moldovei, puternic dependentă de agricultură, este afectată de secetă și alte șocuri naturale, contribuind la creșterea economică slabă, volatilă și la sărăcia rurală accentuată. Schimbările climatice au amplificat frecvența și severitatea secetelor și inundațiilor, în timp ce poluarea aerului provoacă până la 3.000 de decese premature anual. Costurile economice ale acestor probleme sunt estimate la 164 de milioane de dolari pe an, echivalentul a 1,3% din PIB-ul țării în 2021.

Potrivit raportului, tranziția către o economie verde ar putea revitaliza și moderniza Moldova. Printre beneficiile enumerate se numără: crearea de locuri de muncă mai bine plătite, reducerea poluării aerului și a deceselor premature și îmbunătățirea securității energetice și a sănătății populației.

Raportul subliniază necesitatea unor politici centrate pe oameni, care să protejeze populația vulnerabilă, să consolideze protecția socială și să îmbunătățească accesul la infrastructură și servicii publice rezistente la schimbările climatice. În plus, este esențială pregătirea forței de muncă pentru tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.

În contextul provocărilor actuale și al riscurilor viitoare, raportul Băncii Mondiale se arată că în următorii 30 de ani, Moldova va avea nevoie de aproximativ 31 de miliarde de dolari pentru a îndeplini obiectivele planului de acțiune guvernamental și de 8 miliarde de dolari suplimentari pentru a atinge emisiile nete zero. Aproximativ două treimi din nevoile de investiții vor trebui să provină din sectorul privat, în special în sectoarele energiei, industriei și agriculturii.