Căderea Rusiei de pe podiumul cerealelor. Exporturile se prăbușesc cu o treime

29 Ian. 2025, 15:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Ian. 2025, 15:37 // Actual //  Ursu Victor

Pentru prima dată în mulți ani, Rusia riscă să piardă poziția dominantă pe piața globală a cerealelor. Exporturile de cereale din această țară ar putea scădea cu o treime în 2025, potrivit estimărilor Uniunii Ruse a Cerealelor (URC), o organizație care reunește aproape 300 de companii agricole ce generează 90% din exporturile naționale de cereale.

Conform URC, Rusia va exporta anul acesta între 48 și 49 de milioane de tone de cereale, față de 72 de milioane de tone în 2024. Exportul de grâu ar putea scădea la 41-42 de milioane de tone, o diminuare de peste 16 milioane de tone (28%) față de anul trecut, a declarat Arkady Zlochevski, președintele URC, într-o conferință de presă.

Cerealele reprezintă una dintre principalele surse de venituri în valută pentru economia rusă. În 2023, exporturile de cereale au generat 15,5 miliarde de dolari. Totuși, datele arată o scădere alarmantă: la sfârșitul lunii ianuarie 2025, exporturile au scăzut cu 42% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar în luna ianuarie au fost livrate doar 2,5 milioane de tone.

Declinul exporturilor este cauzat de mai mulți factori, printre care:

  • Recolte mai mici: În 2024, producția de cereale a scăzut cu 14%, la 125 de milioane de tone, iar producția de grâu cu 16%, la 82 de milioane de tone. Aproximativ 10 milioane de tone de grâu au fost pierdute din cauza lipsei capacităților de depozitare adecvate.
  • Restricțiile la semințe: Decizia autorităților de a limita importul de semințe a dus la scăderea producției. Semințele autohtone oferă cu 20-30% mai puține recolte comparativ cu cele importate. Stocurile de semințe importate sunt aproape epuizate, ceea ce va afecta grav recoltele din acest an.
  • Taxele pe export: Introduse în 2021, aceste taxe au afectat suplimentar profitabilitatea exportatorilor.

Experții estimează că producția de cereale din 2025 ar putea scădea la 100 de milioane de tone, un nivel considerat critic. „Politicile guvernamentale actuale vor duce recoltele la nivelurile din perioada sovietică,” a avertizat Zlochevski, criticând măsurile luate de autorități.

Această criză nu doar că subminează poziția Rusiei pe piața globală, ci pune și agricultorii locali într-o situație economică extrem de dificilă, subminând unul dintre pilonii economiei naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.