Căderea Rusiei de pe podiumul cerealelor. Exporturile se prăbușesc cu o treime

Pentru prima dată în mulți ani, Rusia riscă să piardă poziția dominantă pe piața globală a cerealelor. Exporturile de cereale din această țară ar putea scădea cu o treime în 2025, potrivit estimărilor Uniunii Ruse a Cerealelor (URC), o organizație care reunește aproape 300 de companii agricole ce generează 90% din exporturile naționale de cereale.

Conform URC, Rusia va exporta anul acesta între 48 și 49 de milioane de tone de cereale, față de 72 de milioane de tone în 2024. Exportul de grâu ar putea scădea la 41-42 de milioane de tone, o diminuare de peste 16 milioane de tone (28%) față de anul trecut, a declarat Arkady Zlochevski, președintele URC, într-o conferință de presă.

Cerealele reprezintă una dintre principalele surse de venituri în valută pentru economia rusă. În 2023, exporturile de cereale au generat 15,5 miliarde de dolari. Totuși, datele arată o scădere alarmantă: la sfârșitul lunii ianuarie 2025, exporturile au scăzut cu 42% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar în luna ianuarie au fost livrate doar 2,5 milioane de tone.

Declinul exporturilor este cauzat de mai mulți factori, printre care:

Recolte mai mici: În 2024, producția de cereale a scăzut cu 14%, la 125 de milioane de tone, iar producția de grâu cu 16%, la 82 de milioane de tone. Aproximativ 10 milioane de tone de grâu au fost pierdute din cauza lipsei capacităților de depozitare adecvate.
Restricțiile la semințe: Decizia autorităților de a limita importul de semințe a dus la scăderea producției. Semințele autohtone oferă cu 20-30% mai puține recolte comparativ cu cele importate. Stocurile de semințe importate sunt aproape epuizate, ceea ce va afecta grav recoltele din acest an.
Taxele pe export: Introduse în 2021, aceste taxe au afectat suplimentar profitabilitatea exportatorilor.

Experții estimează că producția de cereale din 2025 ar putea scădea la 100 de milioane de tone, un nivel considerat critic. „Politicile guvernamentale actuale vor duce recoltele la nivelurile din perioada sovietică,” a avertizat Zlochevski, criticând măsurile luate de autorități.

Această criză nu doar că subminează poziția Rusiei pe piața globală, ci pune și agricultorii locali într-o situație economică extrem de dificilă, subminând unul dintre pilonii economiei naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa din punct de vedere energetic, importând aproape integral cărbunele, gazele naturale și produsele petroliere, potrivit unui recent Raport de Țară privind Clima și Dezvoltarea, publicat de Banca Mondială. În plus, economia țării este intens poluantă, cu emisii de gaze cu efect de seră (GES) la 1.000 de dolari din PIB de șase ori mai mari decât media Uniunii Europene. Această realitate expune Moldova la riscuri economice semnificative, inclusiv la viitoarele tarife comerciale legate de carbon ale UE, care vor intra în vigoare în 2026.

Economia Moldovei, puternic dependentă de agricultură, este afectată de secetă și alte șocuri naturale, contribuind la creșterea economică slabă, volatilă și la sărăcia rurală accentuată. Schimbările climatice au amplificat frecvența și severitatea secetelor și inundațiilor, în timp ce poluarea aerului provoacă până la 3.000 de decese premature anual. Costurile economice ale acestor probleme sunt estimate la 164 de milioane de dolari pe an, echivalentul a 1,3% din PIB-ul țării în 2021.

Potrivit raportului, tranziția către o economie verde ar putea revitaliza și moderniza Moldova. Printre beneficiile enumerate se numără: crearea de locuri de muncă mai bine plătite, reducerea poluării aerului și a deceselor premature și îmbunătățirea securității energetice și a sănătății populației.

Raportul subliniază necesitatea unor politici centrate pe oameni, care să protejeze populația vulnerabilă, să consolideze protecția socială și să îmbunătățească accesul la infrastructură și servicii publice rezistente la schimbările climatice. În plus, este esențială pregătirea forței de muncă pentru tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.

În contextul provocărilor actuale și al riscurilor viitoare, raportul Băncii Mondiale se arată că în următorii 30 de ani, Moldova va avea nevoie de aproximativ 31 de miliarde de dolari pentru a îndeplini obiectivele planului de acțiune guvernamental și de 8 miliarde de dolari suplimentari pentru a atinge emisiile nete zero. Aproximativ două treimi din nevoile de investiții vor trebui să provină din sectorul privat, în special în sectoarele energiei, industriei și agriculturii.