Transnistria, în fața prăpastiei energetice! Moldova intervine pentru a evita haosul total

Tiraspolul și Chișinăul au ajuns la un acord privind livrările de gaz către regiunea nerecunoscută, fără a implica Rusia, conform unor surse citate de „Komersant”. Acest acord presupune utilizarea unui grant european de 30 milioane de euro, care va fi împărțit între Tiraspol și Chișinău pentru achiziționarea de gaz. Potrivit planului, Transnistria va cumpăra aproximativ 3,2 milioane de metri cubi de gaz pe zi, în perioada 1-10 februarie.

Gazul va fi achiziționat de către compania de stat moldoveană Energocom de pe piața europeană și livrat pe malul stâng al Nistrului prin intermediul „Moldovagaz”. În paralel, Chișinău va utiliza partea sa din grant pentru continuarea achizițiilor de energie electrică pe piața spot.

După 10 februarie, când grantul se va epuiza, Transnistria se așteaptă să primească ajutor umanitar din partea Rusiei, inclusiv prin furnizarea de gaz prin intermediul traderilor maghiari MET International AG, MOL și MVM. Autoritățile de la Tiraspol au confirmat anterior că Rusia va acorda un împrumut pentru achiziționarea de gaz.

Comisia Europeană a anunțat acordarea unui grant de 30 milioane de euro Moldovei pe 27 ianuarie, având ca scop asigurarea gazului pentru Transnistria, pentru a ajuta la restabilirea alimentării cu energie electrică și încălzire pentru peste 350.000 de locuitori ai regiunii. Această sumă reprezintă „ajutor inițial”, urmând ca după 10 februarie să fie alocat un alt pachet financiar pentru Moldova, destinat ameliorării impactului crizei energetice asupra cetățenilor și consolidării independenței energetice a țării.

Criza energetică din Transnistria a început la începutul lunii ianuarie, după expirarea acordului privind tranzitul gazului rusesc prin Ucraina, ceea ce a dus la întreruperi în alimentarea cu căldură, apă caldă și energie electrică. Autoritățile locale au apelat la populație să economisească energie și să utilizeze surse alternative de încălzire. Opririle de curent continuă în regiune din 3 ianuarie, iar autoritățile de la Tiraspol speră în reluarea livrărilor de gaz din partea Rusiei, deși până în prezent nu s-au găsit soluții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnitria #gaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fosta ministră a Finanțelor, Mariana Durleșteanu, a criticat modul în care a fost elaborat bugetul pentru anul 2026. Ea afirmă că deciziile recente ale Guvernului cu privire la reducerea cheltuielilor indică probleme serioase de planificare financiară.

Într-o postare pe Facebook, Durleșteanu a declarat că inițiativa autorităților de a reduce unele cheltuieli bugetare, deși primul trimestru al anului 2026 nu s-a încheiat încă, ar demonstra că bugetul a fost construit „haotic”, fără calcule economice solide.

Potrivit fostei ministre, această situație ar putea conduce inevitabil la o rectificare bugetară, întrucât cifrele planificate nu ar corespunde realităților economice.

„Guvernul vine cu decizii de reducere a cheltuielilor pentru 2026, în timp ce trimestrul I din 2026 nici măcar nu este închis. Aceasta arată clar că bugetul a fost făcut haotic, mai mult pe improvizații și trending social media decât pe calcule reale”, a scris Durleșteanu.

Ea a mai menționat că autoritățile ar putea invoca contextul geopolitic și conflictul din Orientul Mijlociu pentru a explica eventuale creșteri ale inflației, în special prin scumpirea produselor petroliere și a gazelor naturale.

În același timp, Durleșteanu a criticat faptul că, la două săptămâni de la izbucnirea conflictului armat din regiune, Guvernul nu ar fi prezentat încă măsuri concrete pentru atenuarea impactului asupra populației și economiei, în special asupra agricultorilor.

Fosta ministră a Finanțelor susține că cetățenii au nevoie de transparență și de o planificare responsabilă a banilor publici, iar deciziile guvernamentale ar trebui orientate spre susținerea populației, nu spre justificări legate de contextul geopolitic sau de așa-numitul „război cognitiv”.

Ieri, premierul Alexandru Munteanu a cerut tuturor autorităților și instituțiilor bugetare să introducă un control strict asupra cheltuielilor publice și să revizuiască planurile de achiziții pentru anul curent, în contextul presiunilor economice internaționale și al creșterii costurilor la energie și combustibili.

Conform documentului, instituțiile publice trebuie să reducă cu cel puțin 10% achizițiile care nu sunt considerate prioritare. De asemenea, premierul a cerut diminuarea cu minimum 20% a cheltuielilor pentru transportul de serviciu, inclusiv reducerea numărului de automobile aflate în dotarea instituțiilor publice.