Gazele din Marea Neagră! Justiția respinge blocajul Greenpeace și dă startul unui proiect vital pentru România

03 Feb. 2025, 10:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Feb. 2025, 10:59 // Actual //  Ursu Victor

România a înregistrat o victorie în fața Greenpeace, după ce justiția a respins cererea organizației de mediu de a suspenda lucrările pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. Această decizie confirmă dreptul țării de a valorifica resursele naturale pentru asigurarea securității energetice, un obiectiv esențial pentru viitorul național.

Greenpeace a încercat să obstrucționeze acordul de mediu pentru proiectul Neptun Deep, considerat strategic, care promite să dubleze producția de gaz românesc, să creeze locuri de muncă și să aducă beneficii economice semnificative, inclusiv o contribuție de peste 20 de miliarde de euro la bugetul de stat. Mai mult, instanța a decis ca organizația de mediu să plătească 450.000 de lei, 150.000 de lei pentru fiecare parte implicată în proces, ca urmare a cererii sale nefondate.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat importanța acestui proiect pentru România.

„Gazele din Marea Neagră vor asigura un preț mai stabil și mai mic pentru români. Vom deveni un furnizor regional de energie, iar alții vor depinde de noi, nu noi de alții. Asigurăm o tranziție energetică echilibrată, fără a sacrifica competitivitatea și standardul de trai al românilor”.

De asemenea, Burduja a mulțumit tuturor celor implicați în acest proiect, inclusiv echipelor de la Romgaz și OMV Petrom, pentru eforturile lor în promovarea unei Românii independente energetic. „Asta este diferența între cei care doar vorbesc despre independența energetică și cei care luptă pentru România puternică și capabilă să-și decidă singură viitorul energetic. Înainte, împreună!” a încheiat ministrul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.