Comerțul online, sub microscop: Shein și Temu, acuzați de încălcări grave în UE

Giganții chinezi ai comerțului online, Shein și Temu, fac obiectul unor investigații lansate de Comisia Europeană, fiind acuzați de presupuse încălcări ale normelor UE de protecție a consumatorilor. Oficialii europeni afirmă că există „motive rezonabile” pentru a suspecta nereguli legate de condițiile contractuale, afișarea prețurilor și practicile comerciale considerate neloiale.

Investigația este coordonată de autoritățile naționale de protecție a consumatorilor din statele membre, sub supervizarea Comisiei. Reprezentanții Shein au fost deja informați cu privire la demararea anchetei.

„Există indicii clare privind încălcarea reglementărilor UE, inclusiv condiții contractuale incorecte, campanii de reduceri false și manipularea consumatorilor prin recenzii fictive”, a declarat un oficial UE, potrivit Agerpres.

Nu este prima confruntare a UE cu retailerii chinezi. În iunie 2024, Comisia a cerut Shein să clarifice măsurile legate de trasabilitatea produselor, combaterea bunurilor ilegale și protecția consumatorilor.

Temu, de asemenea, se află în vizorul autorităților, fiind investigat pentru lipsa de informare corectă a consumatorilor, utilizarea recenziilor false și campanii înșelătoare de reduceri.

În paralel, Comisia Europeană a anunțat o propunere de introducere a unei taxe de manipulare nediscriminatorii pentru bunurile importate direct către consumatori, cu scopul de a finanța controalele vamale extinse și de a combate produsele contrafăcute și practicile neloiale.

Statisticile arată că, în 2024, peste 4,5 miliarde de colete cu o valoare sub 150 de euro au intrat pe piața UE, un număr dublu față de 2023. Multe dintre aceste colete au fost identificate ca fiind neconforme cu legislația europeană, punând în pericol consumatorii și dezavantajând vânzătorii locali care respectă reglementările stricte ale blocului comunitar.

Ancheta Comisiei Europene semnalează intenția de a asigura un mediu de comerț electronic echitabil, dar și de a proteja consumatorii europeni de produsele neconforme și contrafăcute.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#temu #shein #china #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat pentru a doua oară în acest an rata de bază, ajungând la 6,5%, o decizie menită să temperzeze inflația care a accelerat la sfârșitul anului 2024 și care se îndreaptă spre 10% anual. Această măsură, teoretic, ar trebui să descurajeze consumul excesiv prin creșterea dobânzilor la creditele de consum, dar efectele acesteia sunt mult mai complexe și afectează diferit diverse categorii de împrumuturi.

Conform economistului Veaceslav Ioniță, statul este prima victimă a majorării ratelor de bază, deoarece aceasta determină o creștere imediată a dobânzilor la Valorile Mobiliare de Stat (VMS). O majorare de 10 puncte procentuale a ratei de bază duce la o creștere a dobânzilor VMS cu 8,2 puncte procentuale. De exemplu, în ianuarie 2025, Guvernul s-a împrumutat cu 4,5 miliarde lei la o dobândă de 7,4%, mai mare cu 0,75 puncte procentuale față de decembrie 2024. Doar pentru împrumuturile din ianuarie, Guvernul va trebui să plătească 34 milioane lei suplimentar din cauza majorării dobânzii.

Creșterea ratelor nu afectează imediat creditele ipotecare, dar influența se va resimți în câteva luni. La o majorare a ratei de bază cu 10 puncte procentuale, creditele ipotecare se scumpesc cu 3,2 puncte procentuale. De asemenea, recent, dobânzile pentru creditele ipotecare au crescut cu 1,1 puncte procentuale, ajungând de la 7% la 8%. Astfel, un credit ipotecar mediu de 1,3 milioane lei va însemna un cost lunar suplimentar de aproximativ 1.200 lei pentru noii debitori.

În ceea ce privește creditele de consum, aceste tipuri de împrumuturi sunt cel mai puternic afectate de majorarea ratei de bază, cu o scumpire de 6,2 puncte procentuale. Chiar și așa, moldovenii continuă să se împrumute, indiferent de dobânzi. În 2021, în ciuda dobânzilor scăzute sub 5%, au fost luate 130.000 de credite noi, un record la acea vreme. În 2024, deși dobânzile s-au dublat și au depășit 10%, moldovenii au stabilit un nou record istoric, cu aproape 210.000 de credite noi.

BNM își propune să reducă inflația prin descurajarea consumului pe bază de credit, însă experiența din 2024 arată că populația s-a adaptat la dobânzile mari și continuă să se împrumute. Totuși, această politică afectează indirect Guvernul, prin creșterea costurilor de împrumut, dar și pe cei care doresc să ia credite ipotecare.

Economistul Ioniță subliniază că majorarea inflației este de scurtă durată, iar în a doua jumătate a anului 2025, se preconizează o reducere a ratei de bază și, implicit, o scădere a dobânzilor pentru toate tipurile de împrumuturi.