Alertă pe piața gazelor: prețurile ating cel mai înalt nivel din februarie 2023. Motiv de scumpire și în Moldova?

Luni, prețurile gazelor naturale din Europa au atins cel mai mare nivel din ultimii doi ani, pe fondul scăderii temperaturilor, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a cererii și la accelerarea extragerii gazului din depozitele regionale, deja aproape goale. Contractele futures pe piața europeană TTF din Amsterdam au crescut cu 4,5%, ajungând la 58,50 euro pe megawat-oră, cel mai mare nivel din februarie 2023. În Marea Britanie, prețul contractului pentru luna următoare a crescut cu o valoare similară, atingând 142,20 penny pe term (4,5 penny pe kilowatt-oră), ceea ce reprezintă, de asemenea, un maxim de doi ani.

Se așteaptă ca un val prelungit de frig în Europa de Nord-Vest să conducă la o creștere suplimentară a cererii de încălzire, accelerând extragerea gazului din depozitele europene, care deja sunt la cele mai scăzute niveluri pentru această perioadă a anului, de la criza energetică din 2022.

Începând cu conflictul dintre Rusia și Ucraina, Europa a înlocuit aprovizionările cu gaze naturale din Rusia prin conducte cu importuri de gaz natural lichefiat (GNL) din alte părți ale lumii. În 2022, importul de GNL a reprezentat aproximativ 34% din consumul de gaz al Europei, comparativ cu 20% în 2021.

Deși depozitele europene au fost umplute la începutul iernii, țările au fost nevoite să utilizeze aceste rezerve mult mai rapid decât în anii anteriori, din cauza frigului și a unei competiții mai mari pentru GNL din Asia.

La mijlocul lunii decembrie, volumul de gaz din depozitele Europei a scăzut cu aproximativ 19% față de sfârșitul lunii septembrie, când sezonul de umplere al depozitelor de gaze se încheie, conform datelor Gas Infrastructure Europe. În comparație, în ultimii doi ani, scăderea era mai puțin semnificativă în această perioadă.

Analiștii susțin că depozitele europene sunt acum umplute doar în proporție de 49%, comparativ cu 67% în aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, livrările de gaze rusești prin Ucraina, care constituiau aproximativ 5% din importurile de gaz ale Europei, s-au oprit la începutul anului, lăsând piața gazelor din Europa „și mai vulnerabilă”, a afirmat Natasha Fielding, șefă a departamentului de formare a prețurilor pe piața gazelor din Europa la compania Argus.

„Acest lucru înseamnă că schimbările de temperatură pot influența semnificativ prețurile, întrucât traderii iau în calcul o presiune suplimentară asupra depozitelor subterane”, a explicat ea.

Prognozele arată că se vor înregistra perioade simultane de frig în întreaga Europă și în Asia de Nord-Est la sfârșitul acestei săptămâni, ceea ce va duce la o competiție și mai acerbă pentru livrările de GNL. Piața GNL se pregătește pentru noi schimbări, după ce China a anunțat impunerea unei taxe de 15% pe importurile de GNL din SUA, ca răspuns la o taxă de 10% impusă de președintele Donald Trump asupra tuturor produselor chinezești importate în SUA.

Fielding a subliniat că războiul comercial în curs va duce la reorganizarea fluxurilor comerciale și că se preconizează că cumpărătorii din China vor vinde GNL-ul american deja contractat pe alte piețe, însă acest lucru nu va afecta livrările către Europa.

„Europa atrage acum în mod sigur majoritatea transporturilor de GNL american, indiferent de tarifele pe GNL-ul importat din SUA în China”, a mai declarat Fielding.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scumpire #gaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația „Agrocereale”, care reprezintă exportatorii de cereale și oleaginoase din Republica Moldova, avertizează că intensificarea tranzitului cerealelor ucrainene, în condițiile reducerii cu 50% a tarifelor Căii Ferate din Moldova (CFM), ar putea provoca o congestie a infrastructurii feroviare și ar putea afecta exporturile agricultorilor moldoveni.

Potrivit Asociației, Republica Moldova trebuie să profite economic de poziția sa de țară de tranzit, însă acest lucru nu ar trebui să limiteze accesul mărfurilor autohtone la vagoane, locomotive, linii feroviare și terminale de export.

„Tranzitul trebuie să aducă venituri suplimentare Căii Ferate din Moldova, fără să limiteze accesul mărfurilor autohtone la vagoane, locomotive, linii feroviare și terminale de export”, susține „Agrocereale”.

Exportatorii atrag atenția că volumul de 4,5 milioane de tone anual, prezentat drept capacitate potențială a coridorului, nu reprezintă un volum deja contractat sau garantat. Dacă ar fi distribuit uniform, acesta ar echivala cu circa 375.000 de tone lunar. În realitate însă, transporturile agricole sunt sezoniere, iar în perioadele de vârf presiunea asupra infrastructurii ar putea fi mult mai mare.

Asociația amintește că infrastructura feroviară este deja utilizată intens de exportatorii moldoveni. Numai în iulie 2026, Republica Moldova a exportat peste 307.000 de tone de grâu, orz și rapiță, o parte importantă a volumului fiind transportată pe calea ferată.

Presiunea ar urma să crească în septembrie și octombrie, odată cu comercializarea noii recolte de floarea-soarelui și intrarea porumbului în circuitul comercial. Aceste cantități se vor suprapune peste stocurile de grâu, orz și rapiță aflate deja în depozite sau în proces de export.

În opinia exportatorilor, o eventuală congestie ar lovi în primul rând fermierii. Întârzierile la preluarea cerealelor ar putea majora costurile de depozitare și ar pune presiune asupra prețurilor de achiziție. Traderii riscă, la rândul lor, penalități pentru nerespectarea contractelor, iar expeditorii s-ar putea confrunta cu deficit de vagoane și staționări mai lungi.

O altă problemă semnalată de „Agrocereale” este reducerea coeficientului tarifar al CFM la 0,5 fără existența unui volum minim garantat. Asociația susține că anterior reducerile erau legate de angajamente de transport de peste 100.000 de tone, iar coeficienții aplicabili variau între 0,7 și 1,0.

„Dacă tariful este redus la jumătate, CFM ar trebui, în principiu, să transporte un volum dublu pentru a păstra același nivel al venitului brut”, avertizează organizația.

Asociația atrage atenția și asupra situației financiare a CFM. Potrivit datelor invocate, întreprinderea și-a redus pierderile de la 322 de milioane de lei în 2024 la 89 de milioane de lei în 2025, iar în primul semestru din 2026 a raportat un profit de aproximativ 18 milioane de lei. Exportatorii susțin că această revenire nu ar trebui pusă în pericol prin reduceri tarifare care nu sunt susținute de volume garantate.

În aceste condiții, „Agrocereale” cere autorităților să publice capacitatea efectiv disponibilă pentru tranzit pe fiecare coridor feroviar, după rezervarea necesarului pentru exporturile moldovenești. Totodată, organizația propune introducerea unor „ferestre logistice protejate” pentru mărfurile autohtone, în special în lunile septembrie și octombrie.

Facilitățile acordate tranzitului ucrainean ar trebui, potrivit Asociației, să funcționeze după principiul „transportă sau plătește”: beneficiarul care primește tarife reduse și rezervă capacitate feroviară să achite volumul convenit chiar dacă nu îl utilizează integral.

„Agrocereale” solicită și condiții egale pentru companiile moldovenești. Exportatorii locali care pot garanta volume comparabile și trenuri complete ar trebui să poată beneficia de tarife similare celor oferite tranzitului.

Asociația cere Consiliului Concurenței să se pronunțe public asupra caracterului transparent, justificat economic și nediscriminatoriu al mecanismului tarifar.

„Republica Moldova nu trebuie pusă în situația de a transporta mai ieftin marfa străină, în timp ce fermierii și exportatorii săi așteaptă vagoane, suportă costuri suplimentare și vând la prețuri mai mici din cauza congestiei”, avertizează „Agrocereale”.

Asociația precizează că nu se opune tranzitului cerealelor ucrainene și recunoaște că acesta poate genera venituri importante pentru CFM și sectorul logistic. Organizația insistă însă ca volumele să fie garantate, iar tranzitul să nu fie făcut în detrimentul exporturilor agricole ale Republicii Moldova.