Japonia, în era inegalităților! Cei mai bogați 3% dețin 26% din averea țării

Cei mai bogaţi japonezi deţin acum active în valoare totală de 469.000 miliarde de yeni (aproximativ 3.100 miliarde de dolari), conform unui raport realizat de Nomura Research Institute (NRI), citat de Bloomberg. Aceasta reprezintă o creştere semnificativă în comparaţie cu ritmul mult mai lent în care au crescut activele majorităţii cetăţenilor din Japonia.

Între 2011 şi 2023, averea celor mai bogaţi japonezi s-a dublat, iar averea celor superbogaţi s-a triplat, în timp ce activele deţinute de gospodăriile majorităţii japonezilor, care reprezintă aproximativ 80% din populaţie, au crescut doar cu 42,2%. Disparitatea se datorează în mare parte câştigurilor obţinute pe pieţele bursiere, un domeniu în care cei cu averi mai mari au fost mult mai avantajaţi. În plus, deprecierea yenului în 2023 a contribuit la majorarea valorii activelor străine deţinute de japonezii bogaţi.

De la sfârşitul anului 2011 până la sfârşitul anului 2023, indicele Topix al Bursei de la Tokyo s-a triplat, susţinut de politicile economice implementate de fostul prim-ministru Shinzo Abe. Totuşi, în ciuda apelurilor liderilor actuali, inclusiv premierul Fumio Kishida, pentru sprijinirea clasei de mijloc, politicile din ultimul deceniu au fost percepute ca fiind mai favorabile celor bogaţi decât majorităţii cetăţenilor.

În 2023, cele mai bogate 3% din gospodăriile japoneze deţineau 26% din activele nete ale gospodăriilor din întreaga ţară. Gospodăriile considerate „bogate” au active nete cu o valoare cuprinsă între 100 şi 500 milioane de yeni, iar gospodăriile „superbogaţe” deţin peste 500 milioane de yeni.

Raportul NRI subliniază că, în ultimii ani, a crescut semnificativ ponderea gospodăriilor care s-au îmbogăţit în mod neaşteptat, ceea ce reflectă schimbările majore din structura economică a Japoniei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bogati #avere #Japonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.