USAID, tăiată de pe hartă! Moldova, părăsită și prizonieră a unui pact imobiliar global

14 Feb. 2025, 11:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Feb. 2025, 11:44 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier al Moldovei și actual om de afaceri, Ion Sturza, a tras un semnal de alarmă privind anularea tuturor programelor USAID. Sturza susține că această decizie va avea consecințe devastatoare nu doar pentru Moldova, ci și pentru întreaga lume, în special în zonele cele mai vulnerabile.

„Toate programele USAID au fost anulate de ieri! Musk și Trump sunt în spatele acestei mișcări pentru a economisi 42 de miliarde de dolari pentru proiectele lor imobiliare”, a scris Sturza pe într-o postare pe FAcebook, subliniind faptul că decizia este legată de interesele economice ale acestora. Sturza menționează și abandonarea unui proiect major de securitate energetică pentru Moldova, care includea investiții de aproximativ 300 de milioane de dolari.

Sturza subliniază că Moldova va suferi pierderi semnificative din anularea acestor proiecte, care includeau investiții în domenii esențiale precum educația, sănătatea, cultura și mass-media, dar și în energia regenerabilă. Aproape 60 de milioane de dolari anual, destinate acestor domenii, vor fi pierduți, iar 400 de angajați locali vor rămâne fără locuri de muncă.

„Cel mai mare proiect abandonat este cel de securitate energetică, care includea dezvoltarea capacităților de generare și stocare a energiei electrice, de care Moldova are atât de mare nevoie”, a adăugat Sturza.

Sturza atrage atenția și asupra efectelor devastatoare la nivel global, în special în Africa, Asia și America Latină, unde milioane de oameni vor rămâne fără sprijin alimentar și medical din cauza anulării acestor programe.

„Milioane de oameni vor suferi, fără a mai avea acces la asistența esențială pe care o primeau de la USAID”, a declarat Sturza.

Omul de afaceri avertizează că în spatele acestei decizii se află interese imobiliare uriașe și o posibilă înțelegere între administrația americană și regimul de la Moscova, care ar putea duce la un „nou Pact de la München” și la un acord de tip „Ribbentrop-Molotov” pentru împărțirea lumii. În opinia sa, acest lucru ar putea include cedarea unor teritorii ale Moldovei, precum Transnistria și alte zone strategice.

„Recomand autorităților moldovene să ofere ceva imobiliar lui Trump – poate Transnistria sau o rivieră pe malul Nistrului. Și rușilor? Rețelele electrice și portul Giurgiulești! Și nu doar atât, probabil și alte părți din Moldova vor ajunge la masa negocierilor”, a mai adăugat Sturza.

În final, Sturza întreabă retoric dacă Moldova ar trebui să urmeze calea unirii, „dar cu cine? Ficusul a plecat, Kremlinovici e pe cale să vină”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.