Un caz ce poate compromite tot ce ține de parteneriatele public-private în Moldova

„Cu ani în urmă, parteneriatele public-private erau privite cu mult optimism şi tratate ca oportunități reale pentru atragerea investițiilor și dezvoltarea mai multor domenii importante pentru societate și business. Însă, una sunt speranțele şi alta realitatea. Astfel, astăzi chiar şi puținele parteneriate public-private, care sunt implementare, se confruntă cu o mulțime de dificultăți, deseori artificiale și de ordin birocratic. Dacă ar exista măcar puțină viziune, voință sau flexibilitate din partea autorităților, majoritatea problemelor și neînțelegerilor ar dispărea. Este şi cazul Parteneriatului public-privat în imagistică și radiologie din cadrul Spitalului Clinic Republican. Istoria este veche şi a început încă în anul 2010, când Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr.1116 cu privire la parteneriatul public-privat pentru prestarea unor servicii de sănătate. La concret, se urmărea scopul demarării unui parteneriat public-privat (PPP) pentru serviciile de radiologie şi diagnosticare imagistică din cadrul Instituției medico-sanitare publice Spitalul Clinic Republican. Ulterior, organele abilitate ale statului, în coordonare cu experții Băncii Mondiale (IFC), au desfășurat concursul de selectare a partenerului privat. În baza concursului, a fost selectată compania SRL Magnific din Republica Moldova care a fost obligată să creeze o companie fiică – SRL Euromed Diagnostic, ce urma să se preocupe de implementarea PPP propriu-zis” – se menționează într-un articol publicat pe oficial.md.

Potrivit sursei citate, „la 24 noiembrie 2011 a fost semnat contractul pentru realizarea unui parteneriat public-privat pentru servicii de radiologie și diagnostic imagistic între: Ministerul Sănătății al RM și IMSP Spitalul Clinic Republican, în calitate de parteneri publici, pe de o parte și SRL Magnific și SRL Euromed Diagnostic, în calitate de parteneri privați. Contractul a fost semnat pe un termen de 12 ani, începând cu data dării efective în folosință către partenerul privat – martie 2013. Conform estimărilor contractul PPP expiră în martie 2025. Pe parcursul întregii perioade partenerul privat şi-a respectat toate obligațiunile investiționale: a efectuat investiții capitale in clădirile transmise în gestiune, chiar a construit și alte spații operaționale suplimentare; a cumpărat și instalat utilajul aferent activităților de radiologie şi imagistică de performanță. În total, cheltuielile investiționale se ridică la 120 milioane lei. Mai mult ca atât, prin contractul semnat, partenerul privat a fost obligat să-şi asume şi cheltuielile pentru serviciile de consultare şi asistență acordate de experții Băncii Mondiale (IFC) în valoare de 250.000 dolari SUA. Sumă care a fost achitată până la punerea în aplicare a proiectului PPP. În rezultat, au fost create cele mai bune condiții de prestare pacienților a serviciilor calitative grație utilajelor moderne instalate. Evident, a crescut şi numărul de investigații efectuate. În toată această perioadă de serviciile medicale prestate de acest PPP a fost de cca 500 mii persoane sau 40-45 mii persoane anual. Majoritatea lor fiind în baza polițelor de asigurare medicală obligatorii.

Conform contractului, partenerului public sau Ministerul Sănătății și IMSP Spitalului Clinic Republican i-au revenit două responsabilități de bază: asigurarea unui volum minim al serviciilor medicale în valoare de cel puțin 350 mii euro/an; ajustarea periodică a tarifelor pentru serviciile prestate, reieșind din factorii economici obiectivi (inflația, creșterea prețurilor a echipamentelor medicale și consumabilelor, cursul valutar, majorările salariale, etc.)”.

În articol se mai spune că, în cei 12 ani de implementare a contractului PPP, doar în 2 ani au fost executate obligațiunile partenerilor publici ce țin de asigurarea unui volumul de investigații minim şi niciodată nu a fost onorată obligațiunea de ajustare a tarifelor la realitățile pieței. Astfel, doar in anii 2017-2022, ca urmare a neonorării de către stat a obligațiunii de ajustare a tarifelor, partenerul privat a pierdut circa 10 milioane lei. Mai mult ca atât, în pofida logicii economice și circumstanțelor pieței, partenerul public, în special Ministerul sănătății, a mers şi mai departe – a impus partenerul privat să diminueze tarifele pentru serviciile medicale esențiale cu 20%. În rezultatul neexecutării conforme a contractului PPP şi inacțiunilor partenerului public, Compania Euromed Diagnostic SRL a ajuns în situaţia în care la finele acestui parteneriat nu şi-a recuperat investițiile de bază, n-a eliberat activele de sub gajul asupra activelor sale instituit de banca comercială finanțatoare, nu mai vorbim și un nivel minim de profit.

„Apropo, Curtea de Conturi a Republicii Moldova în repetate rânduri a constatat că partenerul public nu şi-a onorat obligațiunile contractuale de bază menționate. Astfel, prin Hotărârile sale nr.32 din 28.07.2016 privind aprobarea Raportului auditului de performanță privind sistemul parteneriatului public-privat și nr.80 din 24.12.2020 privind Raportul auditului conformității organizării, realizării și supravegherii parteneriatelor public-private în domeniul sănătății a descris întreaga situație aferentă PPP menționat și a emis un șir de recomandări care nu au fost executate de partenerul public.

În toți acești ani, Compania Euromed Diagnostic SRL a sesizat toate instituțiile statului, inclusiv conducerea de vârf a țării despre situația creată, însă răspunsuri fie nu au parvenit sau au fost formale. O atitudine formală a fost şi în cadrul Comisiei de mediere, formată din reprezentanți din toate părțile interesate a PPP, care urma să se întrunească trimestrial şi să urmărească programul investițional și să soluționeze litigiile conexe. În 12 ani de activitate a PPP, Comisia dată s-a convocat doar de câteva ori, iar toate solicitările partenerului privat de a întruni comisia în ședință au fost ignorate.

Cu sau fără bună știință, partenerul public a sfidat Legea cu privire la parteneriatul public privat nr.179 din 10.07.2008 și principiul fundamental al oricărei afaceri care ține de recuperarea investițiilor efectuate și obținerea unui profit rezonabil. PPP discutat nu a creat premise pentru recuperarea nici a investițiilor de bază. Mai mult ca atât, există riscul să piardă în favoarea băncii comerciale finanțatoare echipamentele medicale gajate și să fie evacuat din încăperile pe care le-a reparat, construit, amenajat din contul și pe riscul Companiei Euromed Diagnostic SRL. Astfel, un mega proiect cu impact social și economic major, consultat inclusiv cu Banca Mondială, se poate încheia cu un mare eșec și scandal, iar aceasta va fi un semnal nefavorabil imaginii țării și o îngrijorare pentru orice potențial investitor in Republica Moldova, care și așa sunt sceptici de riscurile regionale și locale”, notează sursa.

Concluzia este că, „în rezultat putem ajunge la compromiterea totală a însăși conceptului de parteneriate public-private în Moldova și potențialului investițional al țării. Aceasta dacă Ministerul Sănătății nu va întreprinde acțiunile de rigoare pentru a analiza și redresa situația. Posibilități în acest sens există mai multe.

Compania Euromed Diagnostic SRL manifestă o deschidere deplină și dorința depășirii acestui litigiu pe cale amiabilă prin dialog deschis si decizii rezonabile, astfel asigurându-se obiectivele si scopul final al PPP – transmiterea tuturor spațiilor și echipamentelor medicale către IMSP Spitalului Clinic Republican fără careva riscuri sau angajamente financiare. Întrebarea însă este: Are Ministerul Sănătății dorința de a soluționa această problemă sau interesele sale sunt de alt ordin? Vom vedea în scurt timp…”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața construcțiilor din Republica Moldova continuă să înregistreze o scădere a numărului de proiecte autorizate, iar declinul s-a accentuat în trimestrul III al anului 2026. Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), în primele nouă luni au fost eliberate 2124 de autorizații de construire, cu 2,9% mai puține decât în perioada similară a anului trecut. Reducerea vine după ce și în 2025 numărul autorizațiilor înregistrase un declin de 7,8% față de 2024.

Din totalul autorizațiilor eliberate în perioada ianuarie–septembrie 2026, 1.588 au vizat construcția clădirilor rezidențiale, inclusiv blocuri de locuit și case individuale, în scădere cu 1,9% față de anul precedent. Alte 536 de autorizații au fost acordate pentru clădiri nerezidențiale, cu 5,8% mai puține.

Datele arată că ritmul de scădere a numărului autorizațiilor s-a accelerat în ultimele trei luni. Dacă la sfârșitul primului semestru declinul era de numai 0,5%, la finele lunii septembrie acesta a ajuns la 2,9%. Calculele realizate pe baza statisticilor BNS indică faptul că numai în trimestrul III au fost eliberate 748 de autorizații, cu aproximativ 7% mai puține decât în trimestrul corespunzător din 2025.

În ceea ce privește municipiul Chișinău, numărul autorizațiilor pentru construcțiile rezidențiale s-a redus cu 1,5%, echivalentul a nouă autorizații mai puțin decât în perioada similară a anului trecut.

În schimb, în Capitală se observă o creștere a interesului pentru clădirile nerezidențiale. Numărul autorizațiilor pentru această categorie a avansat cu 20%, fiind eliberate cu 15 autorizații mai mult decât în primele nouă luni din 2025.

În profil regional, cele mai mari scăderi procentuale ale autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale au fost înregistrate în regiunea de Sud, unde numărul acestora s-a redus cu 13,7%, și în regiunea de Nord, cu 10%. În UTA Găgăuzia declinul a fost de 1,6%, iar în municipiul Chișinău de 1,5%.

Regiunea Centru reprezintă excepția, cu o creștere de 2,6% a numărului autorizațiilor rezidențiale, fiind eliberate cu 15 documente mai mult decât în perioada similară din 2025.

În cazul construcțiilor nerezidențiale, cea mai puternică reducere a fost consemnată în regiunea Centru, unde numărul autorizațiilor a scăzut cu 23,6%, echivalentul a 48 de documente. În regiunea de Sud diminuarea a fost de 17,2%, iar în Nord de 0,7%.

În schimb, UTA Găgăuzia a raportat o majorare de 23,9% a autorizațiilor pentru clădirile nerezidențiale, iar municipiul Chișinău o creștere de 20%.

Statisticile mai arată că mediul rural continuă să concentreze cea mai mare parte a autorizațiilor de construire. În primele nouă luni ale anului au fost eliberate 1.150 de autorizații în localitățile rurale, reprezentând 54,1% din total, în timp ce în mediul urban au fost emise 974 de documente, echivalentul a 45,9%.

Totuși, scăderea autorizațiilor a fost mai mare în orașe, unde numărul acestora s-a redus cu 4,9%, comparativ cu numai 1,1% în localitățile rurale.

Evoluția negativă a autorizațiilor vine pe fondul reducerii activității efective în sectorul construcțiilor. Potrivit datelor BNS, în primul semestru din 2026, volumul lucrărilor de construcții a fost cu 8,2% mai mic decât în perioada similară a anului precedent, iar în primul trimestru scăderea ajunsese la 12%.

Bani.md

Toate știrile

Apartamente scumpe, dar mai puține proiecte noi! Semnalul de pe piața imobiliară