Europa face un pas decisiv: ajutor militar fără precedent pentru Ucraina – 6 miliarde de euro

19 Feb. 2025, 09:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Feb. 2025, 09:23 // Actual //  Ursu Victor

Uniunea Europeană intenționează să aloce Ucrainei un pachet de asistență militară în valoare de cel puțin 6 miliarde de euro, potrivit publicației Politico, care citează trei diplomați europeni. Scopul acestui ajutor este consolidarea pozițiilor strategice ale Ucrainei înainte de posibile negocieri de pace cu Rusia.

Pachetul ar urma să includă diverse forme de sprijin militar, cum ar fi livrarea a 1,5 milioane de proiectile de artilerie și sisteme moderne de apărare antiaeriană. Dacă va fi aprobat, acesta va deveni unul dintre cele mai mari pachete de asistență militară oferite de UE de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina. Prezentarea oficială a planului este planificată pentru 24 februarie, cu ocazia unei vizite simbolice a oficialilor europeni la Kiev.

Doi dintre diplomați au precizat că suma de 6 miliarde de euro reprezintă doar un punct de plecare, iar valoarea totală ar putea crește până la 10 miliarde de euro sau chiar mai mult. Statele membre ale UE vor contribui atât cu resurse materiale, cât și financiare, iar mărimea contribuției financiare va depinde de venitul național brut al fiecărui stat, conform surselor.

Acest demers subliniază hotărârea Uniunii Europene de a sprijini Ucraina, în special în contextul negocierilor bilaterale dintre SUA și Rusia, care au avut loc recent la Riad. Ucraina și reprezentanții europeni nu au fost invitați la aceste discuții, ceea ce a generat îngrijorări în rândul oficialilor de la Bruxelles.

Ajutorul militar propus va permite Ucrainei să-și refacă stocurile de armament, să reziste mai eficient atacurilor rusești pe linia frontului și să-și apere orașele de loviturile aeriene. De asemenea, acest sprijin va consolida poziția UE, care dorește să fie implicată activ în procesul de negocieri.

Totuși, detaliile pachetului european de ajutor rămân în discuție, iar consensul între toate statele membre nu este garantat. Un diplomat a menționat că Ungaria ar putea exprima obiecții, ceea ce face improbabilă aprobarea unanimă.

În paralel, surse citate de Financial Times avertizează că, după încheierea conflictului, SUA ar putea transfera către UE responsabilitatea pentru securitatea graniței Ucrainei, ceea ce ar presupune un efort financiar semnificativ mai mare decât costurile actuale de sprijin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

25 Aug. 2026, 12:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
25 Aug. 2026, 12:56 // Actual //  Grîu Tatiana

Co-fondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari, spune că „știe, nu presupune”, cine se află în spatele atacurilor la adresa companiei aeriene. Fără să dea nume concrete, Cebotari a adăugat că „nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup de interese care se folosește de actuala guvernare”.

„N-o să dau nume. Eu știu cine. Nu presupun. Cunosc oameni, cunosc executori. Unii deja își cer scuze și ne spun că ei „nu pot să nu îndeplinească ordinele”. Primim și astfel de mesaje. Acel „cineva” recurge la falsuri, pe care le prezintă instituțiilor drept adevăruri, ca să forțeze niște decizii, să ne afecteze”, a declarat Cebotari într-un interviu pentru The List, citat de ZIUA.MD.

Cebotari a mai spus că arhitecții atacurilor fac parte dintr-un „un cerc mic, privat, dar care implică la fiecare etapă oamenii necesari din instituții publice”.

„Nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup interese care se folosește de actuala guvernare. O sintagmă anume trebuie reținută de cei care știu contextul: „project management”. E un cuvânt-cheie, spune Cebotari cu sarcasm ușor, referindu-se la un episod de acum 16-17 ani – există un cerc mic de oameni care vor înțelege la ce mă refer”, se arată în interviul publicat în revista The List.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.