Șocul scumpirilor! BNM prognozează creșteri de prețuri mai mari în 2025 și 2026

Rata anuală a inflației se va menține peste limita superioară a intervalului țintă stabilit în primele trei trimestre ale anului 2025. Totuși, reintrarea în intervalul de 5% este prognozată pentru trimestrul IV al anului 2025, cu o oscilare ulterioară în apropierea acestei ținte până în 2026, potrivit Raportului asupra inflației prezentat de către viceguvernatorul BNM, Petru Rotaru.

„Inflația anuală va atinge valoarea maximă de 8,5% în primul trimestru al anului 2025, urmând să scadă treptat pe parcursul anului, ajungând la un minim de 4,3% în trimestrul III al anului 2026. De asemenea, BNM preconizează că inflația medie anuală va fi de 7,3% în 2025 și de 4,7% în 2026, valori mai mari cu 2,4 puncte procentuale și respectiv 0,9 puncte procentuale, față de prognoza anterioară”, susține Rotaru.

Factorii principali care vor contribui la inflația anuală sunt prețurile reglementate, produsele alimentare și inflația de bază. De asemenea, prețurile la combustibili vor avea un impact mai puțin semnificativ în acest an, dar vor genera o contribuție negativă în primele trei trimestre ale anului 2026.

În ciuda creșterii prognozate pentru 2025, BNM estimează că inflația va reveni pe un traseu mai stabil începând cu 2026, oferind astfel un cadru mai predictibil pentru economiile gospodăriilor moldovenești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova a scăzut în anul 2025, în timp ce rețeaua de grădinițe rămâne preponderent publică, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, în 2025 au activat 1465 de instituții de educație timpurie, cu patru mai puține decât în anul precedent. Dintre acestea, peste 98% sunt instituții publice, iar majoritatea funcționează în mediul rural.

Numărul copiilor înscriși a ajuns la 122,9 mii, în scădere cu 4,3 mii de copii (–3,4%) față de 2024. Reducerea este mai accentuată în mediul rural, unde numărul copiilor a scăzut cu aproape 5%.

Datele mai arată că, în medie, la 100 de locuri revin 70 de copii, ceea ce indică o scădere a presiunii asupra sistemului față de anul precedent. Totuși, discrepanțele teritoriale rămân semnificative: în municipiul Chișinău sunt 97 de copii la 100 de locuri, în timp ce în raionul Leova doar 36 de copii.

În ceea ce privește distribuția pe vârste, cei mai mulți copii au 5 și 6 ani, iar peste 87% sunt înscriși în învățământul preșcolar. Majoritatea copiilor (85,5%) studiază în limba română.

Sistemul este susținut de circa 30,9 mii de angajați, dintre care 12,5 mii sunt cadre didactice și de conducere, majoritatea femei. Totodată, ponderea educatorilor cu studii superioare a crescut la 68,8%.

În același timp, infrastructura rămâne limitată: doar 20,8% dintre instituții dispun de săli sportive, iar circa 62,4% au săli muzicale.