Șocul scumpirilor! BNM prognozează creșteri de prețuri mai mari în 2025 și 2026

Rata anuală a inflației se va menține peste limita superioară a intervalului țintă stabilit în primele trei trimestre ale anului 2025. Totuși, reintrarea în intervalul de 5% este prognozată pentru trimestrul IV al anului 2025, cu o oscilare ulterioară în apropierea acestei ținte până în 2026, potrivit Raportului asupra inflației prezentat de către viceguvernatorul BNM, Petru Rotaru.

„Inflația anuală va atinge valoarea maximă de 8,5% în primul trimestru al anului 2025, urmând să scadă treptat pe parcursul anului, ajungând la un minim de 4,3% în trimestrul III al anului 2026. De asemenea, BNM preconizează că inflația medie anuală va fi de 7,3% în 2025 și de 4,7% în 2026, valori mai mari cu 2,4 puncte procentuale și respectiv 0,9 puncte procentuale, față de prognoza anterioară”, susține Rotaru.

Factorii principali care vor contribui la inflația anuală sunt prețurile reglementate, produsele alimentare și inflația de bază. De asemenea, prețurile la combustibili vor avea un impact mai puțin semnificativ în acest an, dar vor genera o contribuție negativă în primele trei trimestre ale anului 2026.

În ciuda creșterii prognozate pentru 2025, BNM estimează că inflația va reveni pe un traseu mai stabil începând cu 2026, oferind astfel un cadru mai predictibil pentru economiile gospodăriilor moldovenești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.