Șocul scumpirilor! BNM prognozează creșteri de prețuri mai mari în 2025 și 2026

25 Feb. 2025, 15:00
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
25 Feb. 2025, 15:00 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Rata anuală a inflației se va menține peste limita superioară a intervalului țintă stabilit în primele trei trimestre ale anului 2025. Totuși, reintrarea în intervalul de 5% este prognozată pentru trimestrul IV al anului 2025, cu o oscilare ulterioară în apropierea acestei ținte până în 2026, potrivit Raportului asupra inflației prezentat de către viceguvernatorul BNM, Petru Rotaru.

„Inflația anuală va atinge valoarea maximă de 8,5% în primul trimestru al anului 2025, urmând să scadă treptat pe parcursul anului, ajungând la un minim de 4,3% în trimestrul III al anului 2026. De asemenea, BNM preconizează că inflația medie anuală va fi de 7,3% în 2025 și de 4,7% în 2026, valori mai mari cu 2,4 puncte procentuale și respectiv 0,9 puncte procentuale, față de prognoza anterioară”, susține Rotaru.

Factorii principali care vor contribui la inflația anuală sunt prețurile reglementate, produsele alimentare și inflația de bază. De asemenea, prețurile la combustibili vor avea un impact mai puțin semnificativ în acest an, dar vor genera o contribuție negativă în primele trei trimestre ale anului 2026.

În ciuda creșterii prognozate pentru 2025, BNM estimează că inflația va reveni pe un traseu mai stabil începând cu 2026, oferind astfel un cadru mai predictibil pentru economiile gospodăriilor moldovenești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!