Rezultatele proiectului în domeniul digitalizării afacerilor, implementat de CCI a RM

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI), cu sprijinul Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare și al Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), a implementat un proiect ambițios dedicat transformării digitale a întreprinderilor mici și mijlocii din țară – “Dezvoltarea competențelor prin educație digitală: Promovarea integrării economice a refugiaților ucraineni în sectorul de afaceri și soluții de implementare pentru mediul de afaceri”. Acest program nu doar a susținut digitalizarea afacerilor locale, dar a oferit și sprijin refugiaților ucraineni pentru a-și continua activitatea economică în Moldova.

Proiectul include trei componente majore:

Educația digitală a antreprenorilor prin lansarea Academiei Digitale.

Programul de granturi – 12 întreprinderi au beneficiat de sprijin financiar pentru transformarea digitală a afacerilor.

Modernizarea platformelor digitale ale CCI și sporirea securității datelor.

Sergiu Harea, președintele CCI, a subliniat importanța acestui proiect: „În perioada decembrie 2023 – februarie 2025, CCI, cu suportul partenerilor, a implementat un proiect de dezvoltare a competențelor digitale. Ne-am concentrat pe susținerea companiilor mici și mijlocii, dar și pe integrarea economică a refugiaților ucraineni. Pe parcursul anilor Camera de Comerț și Industrie a susținut și dezvoltat digitalizarea companiilor din țara noastră, dar și însuți a sistemului cameral. ”

Mai mulți antreprenori, au deja rezultate atât în urma instruirilor, dar și a granturilor obținute prin concurs.

Administratoarea pensiunii Vila Dorului din Molovata Nouă a reușit să-și transforme afacerea datorită sprijinului oferit de CCI. „Ultimii ani ne-au arătat cât de necesară este dezvoltarea digitală. Am început cu un soft pentru restaurant care automatizează vânzările și acum digitalizăm întregul proces de cazare online.” Victoria Moșinschi a investit și în promovare digitală și în educarea clienților privind ecologizarea, folosind tehnologii moderne precum QR codurile.

Originară din Kiev, Victoria Pisarenco și-a găsit refugiul în Moldova, unde a decis să transforme o provocare într-o oportunitate. „Războiul m-a motivat să creez un proiect online pentru a împărtăși experiența acumulată de-a lungul anilor și a fi de folos colegilor mei din întreaga lume.” Cu sprijinul grantului obținut, a reușit să lanseze o platformă de hairstyling care se află deja în faza de testare.

Chef chocolatier și fondatoare a unei școli de artă a ciocolatei și cofetăriei, Olesea Kolomieț a transformat pasiunea sa într-o oportunitate globală. „Visul meu a fost mereu să predau online. Acum, cu ajutorul grantului, am creat nu doar un site, ci o platformă completă care conectează mai multe site-uri simultan.” Această platformă îi permite să ajungă la elevi din întreaga lume.

Administratorul companiei Ciumașu, specializată în procesarea și uscarea prunelor, a folosit grantul pentru a implementa un soft CRM. „Acum avem o bază de date digitalizată cu informații despre clienți și comenzile lor, ceea ce ne ajută să fim mai eficienți și să deschidem o nouă nișă de vânzări online.” Camera de Comerț i-a oferit sprijin în fiecare etapă a proiectului.

Niclas Rüffer, managerul de proiect DT4SME, a subliniat importanța colaborării internaționale: „Guvernul german ne-a încredințat sarcina de a sprijini guvernul Moldovei și Ministerul Economiei și Digitalizării pentru a ajuta IMM-urile din Moldova să se digitalizeze. Felicităm Camera de Comerț pentru acest proiect remarcabil, care sprijină inclusiv refugiații ucraineni să își relanseze afacerile.”

Transformarea digitală nu mai este un simplu obiectiv de viitor, ci o necesitate prezentă, iar sprijinul oferit de CCI și partenerii săi internaționali deschide noi orizonturi pentru antreprenorii din Republica Moldova.

Această activitate are loc cu sprijinul proiectului „Transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii din țările Parteneriatului Estic“, finanțat de Ministerul German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), Proiectul este implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

#rezultate #CCI a RM #proiect

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu a analizat datele proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, după adoptarea documentului în prima lectură în Parlament, avertizând asupra unui cumul de riscuri economice și sociale: inflație ridicată, creșteri de impozite și diminuarea puterii de cumpărare pentru majoritatea populației.

Potrivit lui Chicu, anul 2025 se va încheia cu o inflație estimată la aproape 7%, iar de la 1 ianuarie 2026 Guvernul planifică majorarea accizelor la produsele petroliere și la alte bunuri. Aceste decizii vor genera un efect în lanț – scumpiri la carburanți, transport, produse de larg consum și servicii – amplificând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor.

În același timp, salariile din sectorul bugetar rămân înghețate. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026. Cadrele didactice, personalul medical, angajații din ordine publică și cultură vor resimți direct pierderea puterii de cumpărare, pe fondul inflației și al creșterii poverii fiscale.

Deputatul atrage atenția și asupra priorităților bugetare controversate. În timp ce salariile pentru sute de mii de angajați sunt înghețate, Guvernul propune majorări salariale consistente pentru o instituție nou-creată – Centrul pentru Managementul Crizelor, cu aproximativ 30 de angajați. Doar cheltuielile salariale sunt estimate la circa 13 milioane de lei în 2026, iar costurile totale vor ajunge la aproximativ 20 de milioane de lei.

Totodată, Parlamentul a modificat Legea nr. 270, majorând clasa de salarizare și introducând sporuri de până la 40%, într-un context în care aparatul de stat este deja considerat supradimensionat după extinderile din ultimii ani. „Această discrepanță ridică serioase semne de întrebare privind echitatea și prioritizarea cheltuielilor publice”, susține Ion Chicu.

Un alt element criticat este nemajorarea scutirii personale la impozitul pe venit. În 2025, aceasta este de 29.700 lei, iar propunerea de ajustare la nivelul inflației – circa 31.900 lei pentru 2026 – a fost respinsă. În consecință, o parte mai mare din venituri va fi impozitată, ceea ce echivalează cu o creștere mascată a taxării muncii.

Chicu semnalează și reducerea investițiilor în infrastructură. Diminuarea cotei din accizele la carburanți direcționate către Fondul Rutier, de la 70% la 48%, va reduce resursele pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor, cu efecte directe asupra economiei și siguranței rutiere.

În ceea ce privește agricultura, deputatul califică situația drept una critică. Statul a acumulat datorii semnificative față de fermieri, iar pentru 2026 este prevăzut un fond de subvenționare de 2,2 miliarde de lei, insuficient în raport cu un necesar estimat de peste 3 miliarde de lei. Subfinanțarea sectorului riscă să afecteze întreg lanțul valoric, de la producție până la prețurile finale ale alimentelor.

#buget #economie #bani