Cahul, hai la film! După Chișinău și Bălți, „Prințul din Bubuieci” ajunge în sudul țării

„Prințul din Bubuieci” ajunge și la Cahul, pe 2 martie curent, după două seri cu săli pline la Bălți. Pelicula spune povestea lui Kofi Kompaore, un prinț african care ajunge în Moldova și se confruntă cu un sistem corupt și prejudecăți puternice. Filmul explorează teme universale, precum toleranța, iubirea, corupția și lupta pentru dreptate, având și momente subtile de umor care îl fac accesibil unui public larg.

În Cahul, pelicula va fi ecranizată la Palatul de Cultură, începând cu ora 19:00. Biletele le poți achiziționa pe iticket.md. Prețul unui bilet este de 120 de lei.

Iată ce spun cei care au văzut deja filmul.

„Prin filmul „Prințul din Bubuieci” ați reușit să atingeți coardele sufletești ale publicului… Astăzi am râs și am plâns, am trăit emoții tari transmise de actorii noștri. Aplauzele publicului. Vă aparțin. „Prințul din Bubuieci” este mai mult decât o poveste de ficțiune. Este o explorare a unor teme universale, precum integrarea, diversitatea culturală și lupta împotriva nedreptății”, a spus Lilia Melnic.

„Atmosfera și emoția sălii de cinema te face să trăiești altfel filmul. Ne transportă în lumi diferite, ne fac să visăm și să reflectăm asupra lumii din jurul nostru”, a adăugat Nadia Renchez.

Amintim că, la Bălți, peste cinci sute de spectatori au aplăudat minute în șir filmul „Prințul din Bubuieci”, proiectat pe 22 și 23 februarie, la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”. După Bălți și Cahul, filmul va fi proiectat la Rezina, Soroca, Drochia și Ungheni.

#cahul #bilete #film

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.