Generația pierdută: jumătate dintre tinerii de la sate trăiesc din munca la negru

Munca neoficială reprezintă o problemă majoră în Republica Moldova, având rădăcini adânci în disparitățile dintre mediul urban și rural, dar și în diferențele de gen, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță,

În mediul rural, munca informală este de aproape patru ori mai răspândită decât în orașe. Astfel, 34,5% dintre persoanele ocupate din mediul rural lucrează fără forme legale, comparativ cu doar 9,5% în mediul urban.

Analiza relevă și diferențe semnificative între bărbați și femei. 18% dintre femeile angajate lucrează neoficial, iar în rândul bărbaților, acest procent urcă la 28%, în special datorită implicării lor în sectoare precum agricultura și construcțiile, unde munca informală este predominantă.

Tinerii sunt grupa de vârstă cea mai expusă muncii informale, în special bărbații din mediul rural. 53,1% dintre bărbații cu vârsta între 15 și 24 de ani din mediul rural lucrează neoficial, iar femeile din aceeași categorie, procentul este mai mic, dar semnificativ: 35,2%. Pe măsură ce vârsta crește, procentul scade, dar fenomenul rămâne accentuat. 43% dintre bărbații între 35 și 44 de ani din mediul rural încă lucrează fără forme legale. În mediul urban, cel mai ridicat procent este înregistrat tot la bărbații de 35-44 ani, dar acesta scade la 17,3%.

Economistul Veaceslav Ioniță identifică mai mulți factori care stau la baza fenomenului. Este vorba de lipsa locurilor de muncă formale în mediul rural, ceea ce determină acceptarea muncii fără contracte, nivelul scăzut de educație și calificări al tinerilor, care îi face vulnerabili la angajarea informală, structura pieței muncii, cu bărbații mai frecvent implicați în sectoare predispuse la munca informală (agricultură, construcții) și impozitarea și reglementările rigide, care pot încuraja angajatorii să evite taxele mari.

Pentru a combate munca informală, economistul sugerează câteva soluții:

Dezvoltarea locurilor de muncă formale în zonele rurale.
Investiții în educație și calificări pentru tineri, pentru a facilita accesul la locuri de muncă oficiale.
Reformarea reglementărilor fiscale, pentru a reduce povara asupra angajatorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munca la negru #angajati #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră