Trump joacă periculos cu dolarul! Sturza: Forțează un dezastru financiar

Fostul premier al Republicii Moldova și actual om de afaceri, Ion Sturza, atrage atenția asupra unei crize economice majore care s-ar putea declanșa ca urmare a politicilor comerciale și fiscale ale administrației Trump. Într-o postare recentă, Sturza analizează Dilema Triffin, adică echilibrul fragil dintre rolul dolarului ca monedă de rezervă globală și necesitatea SUA de a menține un deficit comercial constant pentru a furniza dolari pe piețele internaționale.

Potrivit lui Sturza, Trump nu este un strateg, dar are o capacitate instinctivă de a identifica problemele economice critice. Astfel, politica sa de reducere a deficitului comercial și a datoriei naționale de 36 de trilioane de dolari intră în contradicție cu rolul dolarului în economia globală. Dacă SUA nu mai furnizează suficienți dolari pe piețele internaționale, apare o lipsă de lichiditate, afectând comerțul și creșterea economică globală – un fenomen pe care europenii și chinezii îl înțeleg foarte bine. Euro și yuanul devin alternative din ce în ce mai solide la moneda americană.

În același timp, dacă SUA continuă să tipărească dolari și să mențină deficite comerciale uriașe, datoria publică se va acumula la un nivel insuportabil, ceea ce poate submina încrederea în dolar și chiar duce la prăbușirea acestuia. Sturza avertizează că tarifele la import impuse de Trump ar putea accelera aceste procese, punând în pericol stabilitatea financiară globală.

„Așa că, cuplați centurile! Poate să fie mult mai „vesel”…”, avertizează ironic Sturza, subliniind că în spatele excentricităților lui Trump și Elon Musk, se ascund mize economice reale care pot schimba ordinea mondială.

În concluzie, Sturza recunoaște că școala economică americană este cea mai puternică din lume, dar sugerează că viitorul dolarului ar putea depinde de o administrație post-Trump, capabilă să gestioneze echilibrul fragil dintre deficit, datorie și rolul de monedă globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#doalr #prabusire #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.