Jaf fiscal în agricultură! TVA-ul și accizele nerestituite de stat împing fermierii spre faliment

Agricultura Republicii Moldova traversează unul dintre cele mai dificile momente, fiind afectată de scumpirea inputurilor agricole, prețurile mici la recoltă și seceta pedologică, care a devenit un fenomen constant. Potrivit analizei realizate de Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Agroceriale, costurile fermierilor au crescut semnificativ, în timp ce sprijinul statului rămâne insuficient.

În ultimii trei ani, prețul îngrășămintelor și pesticidelor a crescut cu aproximativ 30%, iar în 2024, producția agricolă a scăzut cu 14,6% față de 2023. Fermierii sunt forțați să suporte costuri mari de producție, fără a avea garanția unor prețuri avantajoase pentru recoltă, ceea ce duce la acumularea datoriilor și la o dependență tot mai mare de împrumuturile bancare.

Sistemul TVA blochează lichiditățile fermierilor

Unul dintre cele mai mari obstacole financiare ale fermierilor este mecanismul TVA, care creează un dezechilibru fiscal major. Agricultorii achiziționează inputuri la o cotă TVA de 20%, dar își vând producția la o cotă redusă de 8%, acumulând astfel solduri mari de TVA în conturile lor, fără posibilitatea de a le recupera. În 2024, suma totală a TVA-ului blocat în conturile agricultorilor a ajuns la 4 miliarde de lei, sumă aproape egală cu totalul creditelor contractate de sectorul agricol.

În Uniunea Europeană, legislația permite rambursarea TVA-ului acumulat, oferind fermierilor un mecanism clar de susținere financiară. Țări precum România, Franța, Germania și Spania aplică sisteme de rambursare lunară sau trimestrială, ceea ce le asigură agricultorilor lichidități pentru investiții și reduce dependența de împrumuturi bancare. În schimb, în Republica Moldova, statul nu prevede un mecanism de restituire a TVA, iar fermierii sunt obligați să blocheze resurse financiare esențiale pentru dezvoltare.

Îndatorarea masivă a agricultorilor – o bombă cu ceas

Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei, valoarea creditelor contractate de agricultori a crescut alarmant, de la 3 miliarde de lei în 2020 la 5 miliarde de lei în 2025. Lipsa lichidităților obligă fermierii să se împrumute masiv, iar dobânzile ridicate cresc și mai mult presiunea financiară asupra sectorului. Dacă TVA-ul acumulat în conturi ar fi fost disponibilizat, agricultorii nu ar fi fost nevoiți să contracteze credite, reducând astfel riscurile de îndatorare excesivă și instabilitate financiară.

Acciza la motorină, un alt obstacol pentru agricultori

Un alt factor care împovărează fermierii este acciza aplicată la motorina utilizată în agricultură. În multe țări europene, fermierii beneficiază de subvenționarea accizei, ceea ce reduce costurile de producție. Spre exemplu, în România, fermierii primesc o subvenție de 2,07 RON/litru de motorină, ceea ce le permite să își mențină competitivitatea. În Republica Moldova, însă, fermierii trebuie să plătească integral acciza, chiar dacă motorina este folosită exclusiv pentru lucrări agricole.

Datele bugetare pentru 2025 arată că 18% din veniturile statului provin din accize, iar impactul financiar al rambursării accizei la motorină ar fi de aproximativ 278 – 371 milioane lei, adică doar 0,4 – 0,5% din veniturile totale ale bugetului. În schimb, dacă aceste sume ar fi redirecționate către fermieri, producția agricolă ar putea crește cu cel puțin 10%, generând venituri suplimentare de 4 – 5 miliarde de lei pentru economia națională.

Moldova trebuie să adopte un sistem fiscal echitabil pentru agricultură

Republica Moldova a aplicat în trecut un mecanism de rambursare a TVA între 2009-2014, demonstrând beneficii clare pentru fermieri. Revenirea la un sistem similar nu trebuie privită ca o pierdere pentru buget, ci ca o investiție strategică în dezvoltarea agriculturii. Pe termen scurt, bugetul ar putea înregistra o scădere temporară a veniturilor, dar acest impact va fi compensat de creșterea conformării fiscale și a veniturilor generate de investițiile fermierilor.

Totodată, Moldova trebuie să implementeze un program de subvenționare a accizei la motorină, după modelul țărilor europene. Disponibilizarea acestor resurse ar permite fermierilor să investească în tehnologii moderne, să sporească productivitatea și să reducă dependența de creditele bancare, ceea ce ar asigura stabilitatea financiară a sectorului agricol pe termen lung.

Fără o reformă fiscală profundă, fermierii moldoveni vor continua să lupte în condiții inechitabile față de competitorii din regiune, iar sectorul agricol riscă o criză de proporții. Dacă statul nu va interveni rapid, agricultura Republicii Moldova va rămâne blocată între datorii, taxe injuste și o lipsă cronică de investiții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#accize #TVA #fermieri #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit analizei realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Iurie Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New — concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.