Oligarhul Abramovici, sub asediu! Marea Britanie vrea să-i ia 2 miliarde de lire sterline pentru a finanța Ucraina

Guvernul britanic se pregătește să îl dea în judecată pe miliardarul rus Roman Abramovici, în încercarea de a debloca peste 2 miliarde de lire sterline rezultate din vânzarea clubului de fotbal Chelsea, pentru a le direcționa spre sprijinirea Ucrainei, scrie The Guardian.

Un oficial britanic a declarat că există un conflict fundamental între guvern și Abramovici în ceea ce privește destinația acestor fonduri. Deși nu s-a luat încă o decizie finală, autoritățile britanice doresc să preia controlul banilor pentru a continua finanțarea Ucrainei, în contextul în care Donald Trump a decis să înghețe ajutorul militar și să oprească schimbul de informații cu Kievul.

Abramovici, sub presiune din partea Londrei
Fostul patron al Chelsea a vândut clubul în 2022, pentru 2,5 miliarde de lire sterline, la presiunea guvernului britanic, după începerea războiului din Ucraina. În acel moment, Abramovici se afla deja sub sancțiuni și a primit licență specială pentru vânzare, cu condiția ca banii să fie folosiți pentru sprijinirea victimelor războiului.

În prezent, fondurile sunt blocate într-un cont bancar britanic, iar autoritățile lucrează la crearea unui fond independent care să le gestioneze. Însă guvernul britanic și Abramovici nu reușesc să ajungă la un consens: miniștrii insistă ca banii să fie folosiți exclusiv pentru Ucraina, în timp ce miliardarul rus susține că aceștia ar trebui distribuiți și în afara Ucrainei.

Pe lângă disputa privind aceste fonduri, Abramovici se confruntă și cu presiuni fiscale. La sfârșitul lunii ianuarie, au apărut informații că el ar putea datora până la 1 miliard de lire sterline autorităților fiscale britanice, din profiturile obținute prin investiții în fonduri speculative în ultimele două decenii.

Fondurile rusești înghețate – o problemă mai largă în Europa
Situația banilor lui Abramovici face parte dintr-o dispută mai amplă între țările europene, care nu au reușit să ajungă la un acord privind utilizarea celor 350 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate în Europa.

Ministrul britanic de externe, David Lammy, susține confiscarea acestor active și utilizarea lor pentru ajutorarea Ucrainei sau achiziționarea de arme din SUA. Pe de altă parte, Franța și Germania se opun acestei măsuri, considerând că ar încălca principiul de drept internațional conform căruia activele suverane trebuie să rămână protejate. Trezoreria Marii Britanii împărtășește aceste preocupări, avertizând că o astfel de măsură ar putea descuraja investitorii să își plaseze banii în Marea Britanie.

Disputa asupra acestor fonduri subliniază diviziunile dintre aliații occidentali cu privire la politica față de Rusia și la modul în care pot fi utilizate sancțiunile financiare ca armă economică împotriva Kremlinului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Abramovici #bani #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.