Scădere dramatică a exporturilor de bunuri! Moldova riscă să devină irelevantă pe piața globală

Republica Moldova înregistrează o evoluție pozitivă în ceea ce privește exporturile de servicii, însă la capitolul exporturilor de bunuri se confruntă cu o scădere continuă în ultimii doi ani. Potrivit expertului în politici economice Veaceslav Ioniță, de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, 50% din creșterea exporturilor din ultimii zece ani a fost generată de sectorul agricol, 30% de industria auto, iar restul de 20% de alte sectoare economice.

Expertul a subliniat că, deși în 2022 Republica Moldova a atins un nivel record al comerțului extern, începând din 2023 exporturile au intrat pe un trend descendent.

Evoluția comerțului extern al Republicii Moldova

Analizând volumul comerțului extern cu bunuri, expertul a prezentat următoarele date:

1995: 1,6 miliarde USD
1997: 2 miliarde USD
1999: 1 miliard USD
2005: 3,4 miliarde USD
2008: 6,5 miliarde USD
2013: 7,9 miliarde USD
2019: 8,6 miliarde USD
2022: 13,5 miliarde USD (maximul istoric)
2024: 12,6 miliarde USD

În 2022, Moldova a înregistrat un record istoric cu exporturi de 4,3 miliarde USD și importuri de 9,2 miliarde USD. Totuși, de atunci exporturile au scăzut constant.

Evoluția exporturilor Republicii Moldova

Conform analizei, exporturile totale (fără reexporturi) au evoluat astfel:

2020: 2,49 miliarde USD (1,91 miliarde USD export net, 0,58 miliarde USD reexporturi)
2022: 4,34 miliarde USD (2,97 miliarde USD export net, 1,37 miliarde USD reexporturi)
2024: 3,56 miliarde USD (2,71 miliarde USD export net, 0,58 miliarde USD reexporturi)

Creșterea exporturilor în 2022 s-a datorat, în mare parte, unui an agricol excepțional în 2021 și reexporturilor către Ucraina pe fondul războiului cu Rusia. În prezent, Moldova își pierde această piață, ceea ce explică scăderea exporturilor.

Evoluția exporturilor principalelor produse

Produse petroliere:

2015: 10 milioane USD
2018: 18,4 milioane USD
2021: 15,3 milioane USD
2022: 561 milioane USD
2023: 397 milioane USD
2024: 136 milioane USD

Războiul din Ucraina a transformat Moldova într-un mare exportator de produse petroliere, dar această tendință este în scădere.

Ulei vegetal:

2015: 71,9 milioane USD
2017: 53,6 milioane USD
2020: 103,4 milioane USD
2022: 375,9 milioane USD
2023: 248,2 milioane USD
2024: 120,8 milioane USD

Cereale și semințe oleaginoase:

2015: 292 milioane USD
2019: 494 milioane USD
2021: 626 milioane USD
2022: 802 milioane USD
2023: 680 milioane USD
2024: 655 milioane USD

Fără exporturile de produse petroliere, exporturile moldovenești au fost:

2020: 2,5 miliarde USD
2022: 3,8 miliarde USD
2024: 3,4 miliarde USD

Exporturile au crescut în 2021 datorită unei producții agricole ridicate, dar în 2022 și 2023 s-au bazat pe reexporturi și exporturi de produse petroliere. În 2024, scăderea s-a datorat reducerii reexporturilor și problemelor din agricultură.

Evoluția exporturilor către Ucraina

2015: 46 milioane USD
2020: 69 milioane USD
2022: 720 milioane USD
2023: 595 milioane USD
2024: 329 milioane USD

Această tendință descrescătoare este așteptată să continue și în 2025, conform expertului.

Exporturile de echipamente electrice și mașini

2015: 296 milioane USD
2019: 622 milioane USD
2021: 573 milioane USD
2023: 725 milioane USD
2024: 697 milioane USD

Deși această industrie a avut creșteri semnificative în ultimii ani, în ultimele două trimestre se observă o ușoară scădere.

Țările unde exporturile au crescut și au scăzut

Moldova a înregistrat creșteri semnificative ale exporturilor către:

România: +725 milioane USD (60% din creșterea totală)
Ucraina: +220 milioane USD (18,1%)
Cehia: +188 milioane USD (15,5%)
Turcia: +108 milioane USD (8,9%)
Polonia: +89 milioane USD (7,3%)
Bulgaria: +75 milioane USD
SUA: +58 milioane USD
Grecia: +40 milioane USD
Germania: +33 milioane USD
Țările de Jos: +31 milioane USD

În schimb, exporturile au scăzut către:

Belarus: -56 milioane USD (-4,6%)
Marea Britanie: -79 milioane USD (-6,5%)
Federația Rusă: -306 milioane USD (-25,2%)

Creșterea exporturilor către Cehia și SUA

Moldova a înregistrat creșteri constante ale exporturilor în Cehia și SUA:

Cehia:

2015: 28 milioane USD
2020: 80 milioane USD
2022: 104 milioane USD
2024: 218 milioane USD

Exporturile în Cehia au fost dominate de:

79,9% materii prime pentru automotive
7,6% produse alimentare
4,2% produse vegetale
4,1% mobilă și produse din lemn
1,1% articole din plastic
3,2% alte bunuri

SUA:

2015: 22 milioane USD
2020: 26 milioane USD
2022: 51 milioane USD
2024: 90 milioane USD

Exporturile către SUA au inclus:

64,3% produse alimentare (inclusiv 20% băuturi alcoolice)
17,5% materiale și articole din plastic
6,5% produse ale industriei chimice
4,7% textile
2,8% mobilă și articole din lemn
4,2% alte bunuri

„Exporturile Republicii Moldova se află într-o perioadă de ajustare, după un vârf istoric în 2022 determinat de reexporturile către Ucraina și o producție agricolă excepțională în 2021. În prezent, exporturile scad pe fondul reducerii reexporturilor și dificultăților din agricultură. Totuși, Moldova a înregistrat creșteri în sectoarele automotive și echipamente electrice, iar piețele din Cehia și SUA oferă noi oportunități de expansiune”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exporturi #bunuri #servicii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal propune reguli noi pentru vămuirea coletelor poștale internaționale, cu proceduri pentru declarare, control, plata taxelor și returul coletelor. Proiectul de regulament, publicat pentru consultări publice, introduce un sistem în mare parte electronic și stabilește exact ce tip de declarație trebuie folosită în funcție de valoarea și natura bunurilor.

Coletele care intră în Republica Moldova sunt împărțite în patru categorii. Prima cuprinde trimiterile cu obiecte de corespondență, a doua – coletele cu bunuri de până la 150 de euro, a treia – cele cu valoarea între 150,01 și 1 000 de euro, iar a patra – coletele care depășesc 1 000 de euro.

Pentru coletele de până la 150 de euro comandate online, atunci când se aplică regimul special pentru vânzările la distanță, va fi folosită declarația vamală simplificată. În funcție de mecanismul fiscal utilizat, TVA poate fi calculată și achitată de intermediarul implicat în vânzare. În acest caz, intermediarul este responsabil atât de plata TVA, cât și, după caz, de obligațiile privind garanția.

Există și situația în care operatorul poștal prezintă coletul la vamă în numele destinatarului. Atunci operatorul poștal va încasa TVA de la persoana care primește coletul și o va transfera la bugetul de stat. Tot operatorul va trebui să asigure garanția prevăzută de legislație, dacă aceasta este necesară.

Pentru coletele de până la 150 de euro pentru care este datorată TVA, liberul de vamă va fi acordat numai după ce sistemul vamal verifică dacă taxa a fost achitată sau dacă există o garanție suficientă pentru acoperirea ei. Regulamentul permite, în anumite condiții, achitarea TVA într-un termen de până la 30 de zile, cu condiția existenței garanției.

O atenție aparte este acordată coletelor primite de persoane fizice. Vama va analiza dacă bunurile sunt destinate consumului personal sau dacă pot indica o activitate comercială. Vor fi luate în calcul natura și cantitatea produselor, precum și caracterul ocazional al trimiterii. Destinatarul trebuie să confirme că bunurile nu sunt destinate activității comerciale. Dacă nu poate confirma acest lucru, funcționarul vamal poate schimba categoria coletului.

Pentru coletele trimise de la o persoană fizică la alta, cu caracter necomercial, rămân prevăzute anumite scutiri de drepturi de import pentru bunurile de până la 150 de euro, cu respectarea limitelor cantitative stabilite de legislație. Regulamentul prevede și că, în anumite cazuri, frecvența acestor trimiteri nu poate depăși un colet la 14 zile, indiferent de operatorul poștal utilizat.

Un alt detaliu important este că, dacă într-un colet sunt mai multe tipuri de produse, costurile de transport care nu sunt deja incluse în valoarea mărfurilor vor fi repartizate între produse în funcție de greutatea lor. Regulamentul prevede, de asemenea, că valoarea bunurilor trebuie justificată prin documentele care însoțesc coletul, iar Serviciul Vamal poate solicita acte suplimentare dacă are dubii asupra valorii declarate.

Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care un colet trebuie returnat expeditorului. Pentru coletele care au fost deja puse în liberă circulație cu plata TVA, operatorul poștal va trebui să transmită datele privind returul și să solicite invalidarea declarației vamale, potrivit procedurii stabilite în regulament.

Noul regulament este prevăzut să intre în vigoare la 1 octombrie 2026.

#colete din străinătate #tva pentru colete #serviciul vamal