Teama de război economic declanșează haos! Aurul depășește 3000 de dolari și continuă să crească

Aurul a atins un nou maxim istoric vineri, depășind pentru prima dată pragul de 3000 de dolari pe uncie, în contextul temerilor legate de escaladarea războiului comercial inițiat de Donald Trump. Investitorii și băncile centrale cumpără masiv metalul prețios, încercând să se protejeze împotriva incertitudinilor economice și geopolitice.

Pe piața spot din Londra, aurul a fost tranzacționat la un preț de până la 3005 dolari pe uncie, în timp ce la bursa Comex din New York, cotațiile futures au urcat până la 3017 dolari. „Mulți investitori au ratat pragurile de 2400, 2500, 2600 de dolari, așteptând o corecție. Aceasta nu a venit, iar acum nu vor să rateze pragul de 3000 de dolari”, a declarat pentru Bloomberg Philip Newman, fondator al firmei de consultanță Metals Focus, notează Bloomberg.

Politica protecționistă agresivă a lui Trump, care impune tarife ridicate inclusiv asupra importurilor din statele aliate, generează un mediu economic tensionat. Spre deosebire de primul său mandat, actuala administrație americană pare dispusă să escaladeze rapid conflictul comercial, ceea ce sporește incertitudinea globală, explică Jon Treacy, editor al buletinului investițional Fuller Treacy Money. „Această incertitudine este benefică pentru aur”, afirmă Treacy.

În plus, băncile centrale par să acumuleze rezerve semnificative de aur, folosindu-l drept protecție împotriva riscurilor economice și geopolitice, inclusiv a unui posibil conflict armat.

Istoric vorbind, aurul a cunoscut creșteri spectaculoase în perioade de criză economică și politică. Pragul de 1000 de dolari pe uncie a fost depășit după criza financiară din 2008, iar cel de 2000 de dolari a fost atins în timpul pandemiei de COVID-19. „Aurul este un activ care își păstrează valoarea în fața celor mai mari șocuri macroeconomice”, susține Thomas Kertsos, manager de portofoliu la First Eagle Investment Management.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aur #razboi #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.