Republica Moldova îngroapă porci și speranțe. Guvernul a eșuat în prevenție - acuzații grave

Blocul politic „Împreună” a reacționat dur după confirmarea a două focare majore de pestă porcină africană, calificând situația drept una dintre cele mai grave crize biologice din istoria recentă a Republicii Moldova. Formațiunea cere intervenția imediată a autorităților, investigarea cauzelor și adoptarea unor măsuri ferme pentru a proteja securitatea alimentară, mediul și economia națională.

Cel mai mare focar a fost identificat în satul Roșcani, raionul Anenii Noi, unde se află cea mai mare fermă de porci din țară. Aici vor fi sacrificate 65.000 de animale, ceea ce reprezintă aproximativ 23% din piața internă a cărnii de porc. Al doilea focar a fost confirmat la ferma din satul Cimișeni, raionul Criuleni, unde urmează a fi sacrificate peste 1.000 de capete, iar alte 50.000 se află în carantină. Pierderile suferite de cele două întreprinderi afectate se ridică la peste 440 de milioane de lei.

Blocul „Împreună” subliniază că focarele apărute la două dintre cele mai mari ferme din țară reprezintă nu doar o lovitură puternică pentru domeniul zootehnic, ci și o amenințare reală pentru economia națională, pentru calitatea vieții cetățenilor din zonele afectate și pentru protecția mediului. Formațiunea acuză autoritățile că, deși avertizate de ani de zile asupra riscurilor de răspândire a pestei porcine africane și a altor patogeni, au adoptat măsuri de prevenție insuficiente și ineficiente. Faptul că focarele au apărut tocmai în cele mai mari unități de producție din țară denotă un eșec grav în ceea ce privește controlul biosecurității și monitorizarea sanitar-veterinară.

Chiar dacă, potrivit Ministerului Mediului, înhumarea animalelor ar respecta standardele de protecție a mediului, Blocul „Împreună” cere monitorizare permanentă a acestui proces, pentru a garanta că deșeurile biologice nu vor contamina solul sau apele subterane și nu vor genera pericole suplimentare pentru comunitățile din apropiere.

Totodată, formațiunea solicită ca Guvernul să asigure transparență deplină în comunicarea cu publicul cu privire la măsurile luate de ANSA, la evoluția focarelor existente și la apariția altora noi. Blocul insistă asupra necesității unor compensații corecte pentru agenții economici afectați, precum și asupra prezentării publice a concluziilor investigației privind cauzele izbucnirii focarelor, însoțite de un plan concret de ajustare a normelor de biosecuritate pentru a preveni repetarea unei astfel de situații.

În contextul în care cantitatea de carne consumată de populație a scăzut deja cu 40% în lunile ianuarie-martie, Blocul avertizează Guvernul să nu admită o eventuală creștere speculativă a prețurilor la carnea de porc pe piața internă. Potrivit formațiunii, în prezent nu există un deficit real de carne, iar specula ar afecta în mod direct consumatorii într-un moment de instabilitate economică marcată de criza energetică și majorarea tarifelor.

Blocul „Împreună” acuză autoritățile că au eșuat în prevenirea unei crize anunțate și subliniază că Republica Moldova traversează în prezent o criză gravă de securitate biologică. Formațiunea își exprimă convingerea că, prin implementarea unor măsuri ferme și transparente, pot fi reduse semnificativ riscurile pe termen lung pentru fermieri, consumatori și mediu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pesta #porc #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.