CCI a Republicii Moldova consolidează parteneriatul cu instituțiile europene pentru tranziția către o economie verde

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (#CCIMoldova) intensifică dialogul cu instituțiile europene în vederea sprijinirii mediului de afaceri în procesul de adaptare la cerințele climatice ale Uniunii Europene. Președintele CCI, Sergiu Harea, a avut o întrevedere la Bruxelles cu reprezentanții Direcției Generale Politici Climatice (DG CLIMA) din cadrul Comisiei Europene, inclusiv cu Jan Dusik, director general adjunct al instituției.

Discuțiile s-au axat pe subiecte esențiale pentru antreprenorii moldoveni, în contextul tranziției spre o economie sustenabilă:

Managementul deșeurilor și conformarea la reglementările de mediu europene, responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP), cu accent pe cerințele aplicabile importatorilor și tranziția către economia circulară, în special impactul asupra sectorului industrial.

„Mediul de afaceri din Republica Moldova este tot mai angajat în procesul de tranziție spre o economie verde și sustenabilă, în acord cu Pactul Ecologic European (European Green Deal). Ne dorim o integrare treptată, dar fermă, în standardele europene”, a declarat Sergiu Harea, președintele CCI a RM.
Un exemplu concret în acest sens este Proiectul privind Programele Educaționale pentru Economia Circulară, care oferă sprijin industriilor pentru adoptarea unor tehnologii de producție mai curate și pentru reducerea deșeurilor, facilitând alinierea la normele europene de mediu.

Totodată, reprezentanții CCI și DG CLIMA au discutat despre accesul companiilor moldovenești la inițiativele europene privind clima, inclusiv mecanisme de sprijin financiar și tehnic pentru proiecte verzi.

În prezent, Republica Moldova alocă doar 0,5% din PIB pentru protecția mediului, în timp ce media Uniunii Europene este de 1,9%. Cu toate acestea, progresele sunt vizibile: în 2023, 109 întreprinderi au fost asistate prin programele EaP GREEN și EU4Environment, în tranziția către practici sustenabile și eficiente din punct de vedere energetic.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cetățenii ruși continuă să transfere sume masive din conturile deschise în băncile străine către sistemul bancar intern. Potrivit unei estimări preliminare a Băncii Centrale a Rusiei, doar în luna august au fost aduse în țară fonduri nete de 58,5 miliarde de ruble, echivalentul a aproape 650 de milioane de dolari – nivel apropiat de recordul din martie (58,9 miliarde ruble).

În ultimele șase luni, rușii au repatriat în total circa 188 miliarde de ruble, adică peste 2 miliarde de dolari, marcând cel mai mare flux pozitiv din 2018, de când aceste date sunt publicate oficial. În această perioadă, singura lună cu ieșiri nete a fost aprilie, când s-au transferat în străinătate aproximativ 6,4 miliarde ruble.

La 1 septembrie, economiile rușilor păstrate în băncile-neresidente se ridicau la 6,14 trilioane de ruble, dar Banca Centrală admite că nu cunoaște exact ce se întâmplă cu banii retrași – o parte ar fi fost folosiți pentru importuri sau cheltuieli curente ale cetățenilor relocați.

Fenomenul marchează o schimbare semnificativă: până în 2025, rușii transferau de regulă mai mulți bani în afara țării decât aduceau înapoi. Analiștii pun inversarea tendinței pe seama întăririi rublei, diferențelor mari de dobânzi și a speranțelor legate de sfârșitul războiului, alimentate de discuțiile dintre Vladimir Putin și Donald Trump din februarie.

Totodată, banii rușilor devin tot mai „nepoftiți” în băncile occidentale: numeroase conturi sunt blocate sau închise, în timp ce unele state, precum Kazahstan, au înăsprit regulile pentru deschiderea conturilor de către străini. Mulți ruși – inclusiv cei bogați – apelează la canale alternative, precum criptomonedele, utilizate tot mai frecvent pentru plăți internaționale, inclusiv în tranzacții imobiliare în UE.